Autorii raportului „Freedom House” aplică o grilă de măsurare a nivelulului de democratizare în baza proceselor politice, sociale şi economice, pe o scară de la unu la şapte, unu fiind punctajul maxim, iar şapte-minim. Nota Republicii Moldova la capitolul democraţie este 5 şi şapte sutimi, cea mai mică în ultimii zece ani.
Dacă în domenii cum ar fi democraţia locală, independenţa justiţiei sau combaterea corupţiei Republica Moldova bate pasul pe loc, conform raportului Freedom House, apoi la capitolele independenţa presei şi procese electorale au fost înregistrate cele mai proaste calificative.
Liliana Viţu, expert pe ţară la Freedom House Europe, explică de ce nota Republicii Moldova în materie de democraţie este una negativă: „În principal din cauza climatului preelectoral dominat de hărţuirea opoziţiei dar, cel mai important, de modificarea legislaţiei electorale – modificare criticată de Comisia de la Veneţia. În ceea ce priveşte libertatea presei, postul M1 a continat să constituie un instrument de propagandă a PCRM, iar opoziţuia a fost marele absent de la acest post. Au fost şi atacuri la adresa ProTV, Vocea Basarabiei, sechestru la Jurnal de Chişinău.”
La ce să ne aşteptăm de la raportul pentru anul în curs, dat fiind climatul în care s-au desfăşurat alegerile şi evenimentele ce au urmat acestora? Liliana Viţu crede că viitorul studiu va arăta mult mai rău. „Raportul anticipa o agravare a situaţiei democraţiei în 2009, dar nimeni nu s-a aşteptat la proporţiile acesteia,” a subliniat expertul.
De ce, începând cu 1999 încoace, nivelul de democraţie în Moldova a degradat în mod constant în rapoartele Freedom House? iată explicaţia comunistului Mark Tkaciuk, fostul consilier prezidenţial şi şef al staffului electoral al PCRM: “Din păcate, nu este vorba despre note date Moldovei de experţi internaţionali cu adevărat independenţi, ci de către reprezentanţi ai societăţii civile locale. Aceasta însă a demonstrat nu o dată că este angajată politic. Uitaţi-vă câţi foşti reprezentanţi ai aşa-zisei societăţi civile figurează acum pe liste de partid. Astfel de decizii doar nu se iau întro zi – deci nu poate fi vorba despre aprecieri şi calificative obiective, ci bazate pe simpatii politice,” a spus Europei Libere Mark Tkaciuk.
Atitudinea sceptică faţă de raportul Freedom House nu îi poate minimaliza valoarea, spun experţii vizaţi, subliniind că lista de concluzii critice se regăseşte în mai multe semnale, discursuri şi mesaje adresate cu regularitate autorităţilor moldovene de organisme internaţionale sau diplomaţi occidentali acreditaţi în Republica Moldova.
Dacă în domenii cum ar fi democraţia locală, independenţa justiţiei sau combaterea corupţiei Republica Moldova bate pasul pe loc, conform raportului Freedom House, apoi la capitolele independenţa presei şi procese electorale au fost înregistrate cele mai proaste calificative.
Liliana Viţu, expert pe ţară la Freedom House Europe, explică de ce nota Republicii Moldova în materie de democraţie este una negativă: „În principal din cauza climatului preelectoral dominat de hărţuirea opoziţiei dar, cel mai important, de modificarea legislaţiei electorale – modificare criticată de Comisia de la Veneţia. În ceea ce priveşte libertatea presei, postul M1 a continat să constituie un instrument de propagandă a PCRM, iar opoziţuia a fost marele absent de la acest post. Au fost şi atacuri la adresa ProTV, Vocea Basarabiei, sechestru la Jurnal de Chişinău.”
La ce să ne aşteptăm de la raportul pentru anul în curs, dat fiind climatul în care s-au desfăşurat alegerile şi evenimentele ce au urmat acestora? Liliana Viţu crede că viitorul studiu va arăta mult mai rău. „Raportul anticipa o agravare a situaţiei democraţiei în 2009, dar nimeni nu s-a aşteptat la proporţiile acesteia,” a subliniat expertul.
De ce, începând cu 1999 încoace, nivelul de democraţie în Moldova a degradat în mod constant în rapoartele Freedom House? iată explicaţia comunistului Mark Tkaciuk, fostul consilier prezidenţial şi şef al staffului electoral al PCRM: “Din păcate, nu este vorba despre note date Moldovei de experţi internaţionali cu adevărat independenţi, ci de către reprezentanţi ai societăţii civile locale. Aceasta însă a demonstrat nu o dată că este angajată politic. Uitaţi-vă câţi foşti reprezentanţi ai aşa-zisei societăţi civile figurează acum pe liste de partid. Astfel de decizii doar nu se iau întro zi – deci nu poate fi vorba despre aprecieri şi calificative obiective, ci bazate pe simpatii politice,” a spus Europei Libere Mark Tkaciuk.
Atitudinea sceptică faţă de raportul Freedom House nu îi poate minimaliza valoarea, spun experţii vizaţi, subliniind că lista de concluzii critice se regăseşte în mai multe semnale, discursuri şi mesaje adresate cu regularitate autorităţilor moldovene de organisme internaţionale sau diplomaţi occidentali acreditaţi în Republica Moldova.
