Linkuri accesibilitate

Summit Kosovo-Serbia


Atifete Jahjaga și Tomislav Nikolic
Atifete Jahjaga și Tomislav Nikolic

Wolfgang Petritsch: „europenii nu vor accepta Serbia în Uniunea Europeană decît dacă își recunoaște vecinii, pentru că nu dorim un alt Cipru.”



La 5 ani de la proclamarea independenței Kosovo, președintele de la Belgrad s-a întîlnit cu președinta de la Priștina în premieră miercuri seara la Bruxelles, pentru a discuta despre normalizarea relațiilor. Serbia nu recunoaște independența fostei sale provincii, dar a acceptat dialogul ca să poată avansa către integrarea în Uniunea Europeană. Alexandru Eftode are detaliile.


Președintele sârb Tomislav Nikolic, odinioară promotor al politicii Serbiei Mari și Atifete Jahjaga, președinta din Kosovo cu o populație majoritară albaneză s-au întâlnit la Bruxelles în prezența șefei politicii externe europene, Catherine Ashton.

A fost prima întâlnire la acest nivel de la proclamarea independenței Kosovo în februarie 2008. La cinci ani de atunci, situația rămâne tensionată în nordul Kosovo unde sârbii majoritari nu recunosc conducerea de la Priștina.

Catherine Ashton a declarat că ambii lideri au asigurat-o că sprijină dialogul și sunt atașați agendei europene.


„Ne ocupăm acum de chestiunea nordului Kosovo iar săptămânile următoare vor fi hotărâtoare”, a spus Ashton. „Am reafirmat că și Serbia, și Kosovo au perspectiva europeană și le-am încurajat să-și continue eforturile de care este nevoie ca să obțină progrese noi pe calea către Uniunea Europeană”.

După întrevedere, cei doi președinți nu au făcut declarații de presă împreună. Dar le-au vorbit jurnaliștilor separat, unul la reprezentanța Serbiei și celălalt la oficiul Kosovo de la Bruxelles.

Tomislav Nikolic a spus că fosta provincie a Serbiei trebuie să renunțe la cererea de a-i fi recunoscută independența.

„Pentru început a fost bine, am deschis convorbirile. Cât vor dura ele, nu este chiar atât de important la urma urmei. Este mai bine să discutăm mai mult ca să ajungem cumva la o soluție. Dar dacă poziția Priștinei rămâne fermă și neschimbată că sunt un stat independent deși, să o spunem, nu este recunoscut de ONU, atunci va fi greu să ajungem la înțelegere”.

Conducerea kosovară a încercat să prezinte evenimentul în ochii propriei populații ca pe un pas către recunoașterea independenței Kosovo de către Serbia. Vorbindu-le jurnaliștilor după convorbirile
cu Nikolic, Atifete Jahjaga s-a declarat, însă, dezamăgită.

„Din păcate a rămas pe pozițiile vechi ale naționalismului radical care a adus multe daune și a produs nenumărate consecințe nu doar asupra țării mele, ci și asupra întregii regiuni. Dar timpul hegemoniei a trecut deja.Trăim într-o epocă în care trebuie să ne preocupăm de procesul de integrare în Uniunea Europeană și de procesele euro-atlantice”, a mai spus Jahjaga.

Întâlnirea de miercuri, la fel ca alte câteva întrevederi anterioare între premierii de la Belgrad și Priștina, a fost posibilă pentru că și Serbia și Kosovo vor să intre în Uniunea Europeană iar precondiția principală este să-și normalizeze relația.

Diplomatul austriac de origine slovenă Wolfgang Petritsch, implicat în mai multe dosare balcanice inclusiv în cel kosovar. a declarat serviciului sud-slavic al Europei Libere că negocierile vor fi îndelungate în toate sensurile, dar că Serbiei i se va cere explicit într-o bună zi să recunoască independența fostei sale provincii. Rezultatul depinde de cât de mare îi va fi dorința să intre în Uniunea Europeană:„Cred că europenii nu vor accepta Serbia în Uniunea Europeană decât dacă își recunoaște vecinii, pentru că nu dorim un alt Cipru. Aceea a fost o greșeală, a fost comisă o dată, dar nu dorim să o reperăm în Balcani. Drumul către Uniunea Europeană va dura mulți ani. Dar la sfârșit recunoașterea oficială va fi necesară pentru a deveni membru deplin al Uniunii Europene.”
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG