După toate tensiunile, misterul si anticiparea fremătătoare in legătură cu conținutul noului raport al Comisiei Europene despre starea justiției in România, textul documentului se arată a fi surprinzător de palid. Raportul, facut public astăzi la Bruxelles, este, e drept, la fel de critic ca cel din vara trecută in privința independenței sistemului judiciar, însă menționează că in cele din urma Constituția a fost respectată in România si că, la fel, au fost respectate hotararile Curții Constituționale.
Pentru prima oară intr-un asemenea studiu oficial, este menționat rolul negativ al presei din România si presiunile care se fac asupra justiției prin intermediul presei : „Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărțuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituții judiciare și anticorupție importante, inclusiv amenințări cu un caracter personal împotriva judecătorilor și a familiilor acestora și campanii mediatice de hărțuire.”
Raportul nu da însă vreun exemplu concret de „hărțuieli sau intimidări".
Raportul mai notează faptul că parlamentari găsiţi incompatibili continuă să-şi desfăşoare nestingheriți activitatea. Se menționeaza ca trei miniștri sint anchetati pentru corupție si ca prezența lor in guvern contravine recomandărilor trecute ale Comisiei și se amintește ca in continuare se așteaptă numirea procurorului general si a șefului DNA. Cu excepția însă a noutatii pe care o reprezintă mentionarea rolului nefast al unei anume prese, tonul raportului este însă surprinzător de moderat, mai ales in lumina secretului care i-a înconjurat redactarea.
Pentru prima oară, proiectul raportului nu a fost trimis la București pentru consultare inainte de publicare. El nu le-a fost arătat nici măcar diplomatilor romani in post la Bruxelles, ba pînă si comisarii europeni -in afara de președintele Comisiei Jose Manuel Barroso - l-au primit abia in ajunul publicarii.
Dupa cum a recunoscut purtătorul de cuvânt al Comisiei Mark Gray, acestea au fost măsuri de precautiile destinate a evita scurgerea in presă a proiectului de rapport, așa cum s-a intâmplat in alți ani, însă un motiv la fel de important a putut fi acela de a împiedica Bucureștiul, sau pe vreunul din comisari, sa opereze modificări in text sau sa ceară schimbări.
Raportul nu aduce vreo critică directă guvernului Ponta, iar prezentând concluziile si recomandările, oficialii Comisiei au ținut sa precizeze ca România este in continuare considerată a se califica tehnic pentru aderarea la spațiul Schengen, chiar daca multe capitale incă se opun.
Una din țările care se opun este Olanda, care a insistat că dorește sa vadă doua rapoarte pozitive succesive inainte de a-și ridica veto-ul. Asta nu s-ar putea întâmpla înainte de sfârșitul anului viitor, dat fiind că actualul raport e negativ iar următorul nu e așteptat înainte de sfârșitul acestui an, odată cu cel despre starea justiției în Bulgaria.
Luni, președintele Comisiei, Barroso, il va primi pe Victor Ponta, la cererea acestuia, urmând ca ulterior Barroso să se întâlnească și cu președintele Băsescu, la summitul special consacrat bugetului UE care se va tine la sfarsitul săptămânii viitoare la Bruxelles.
