Ucraina, gazele de şist şi echilbrul energetic în regiune
Preşedintele ucrainian Viktor Ianukovici a semnat un important acord cu compania olandeză Royal Dutch Shell pentru exploatarea gazelor de şist din Estul Ucrainei. Semnarea a avut loc la Davos, in Elveţia, la Forumul Economic Mondial. Este cel mai mare acord internaţional semnat de Kiev şi are o valoare estimată la 10 milioarde de dolari. Mai multe de la OS
Ucraina ar putea deţine unele din cele mai mari zăcăminte de gaze de şist din Europa şi odată ce producţia va începe se estimează că în 10-15 ani va putea oferi şansa independenţei energetice faţă de gazele ruseşti. Ucraina a semnat un contract similar celui cu compania olandeză în mai anul trecut cu compania americană Chevron.
Regiunea se pare ca este într-adevar bogată în acest tip de zăcămînt şi gazele de şist sunt văzute şi de Polonia drept o şansă reală a independenţei energetice a regiunii faţă de Rusia. Mai mult, unii experţi cred că odată ce tehnologia de producere va fi pusă la punct Polonia si Ucraina vor modifica nu numai echilibrul energetic si politic al regiunii, dar si al întregii Europei. Uniunea Europeana importă în prezent din Rusia 25 % din gazele pe care le consumă.
Extragerea gazelor de şist este o operaţiiune foarte costisitoare, cam de 10 ori mai scumpă decit extragerea convenţională de petrol sau gaze. Ecologiştii spun că actualele tehnologii ar reprezenta o ameninţare pentru mediu şi pentru locuitorii regiunilor. Companiile implicate în erxploatarea gazelor de şist resping însă aceste temeri şi spun că acum 10 ani numai 1 % din producţia internă de gaze a Statelor Unite provenea de la gazele de şist, iar acum procentul este de 20 de ori mai mare. Piaţa gazelor de şist în 2011 a fost de aproape 27 de miliarde de dolari.
Expertul Danila Bocikarev de la Institutul Est-Vest de la Bruxelles crede că gazele de şist vor avea un rol major în evoluţia viitoare, economică şi politică a Ucrainei:
„Dacă Ucraina reuşeşte să producă o cantitate substanţială de gaze neconvenţionale în ţară, asta este mult mai ieftin decit să importe şi te plasează şi într-o poziţie mai bună pentru negocieri şi îţi poţi renegocia mai bine contractele pe care le ai deja. Deşi e prea devreme să spunem, dar mi se pare că Polonia a obţinut mai multe concesii de la Gazprom şi datorită faptului că ar putea să aibă în curînd o producţie substanţială de gaze de şist.”
Rezervele Ucrainei de gaze neconvenţionale sunt estimate între 1 tilion şi jumătate si aproape 3 trilioane, şi cum în prezent Kievul împortă aproape 2 treimi din gazele de care are nevoie, odata ce ar putea să işi producă singură o parte importantă din aceasta cantitate, ar putea deveni realmente un actor mai important nu numai pe piaţa energetică a regiunii, dar si în arena politică, evitind actualele presiuni masive din partea Moscovei. Cum se ştie, Rusia caută să convingă Ucraina, ca si pe Moldova de altfel, că vor avea avantaje mai mari economice dacă se vor alatura Uniunii Vamale Rusia- Kazahstan-Belarus decit Uniunii Europene. O eventuală aderare la uniunea promovata de Kremlin, ar duce, practic la anularea şanselor apropierii reale de Uniunea Europeană în schimbul unui ipotetic preţ mai mic la gazele naturale. Un succes energetic in domeniul gazelor neconvenţionale, precum cele de şist, ar închina balanţa economică şi politică într-o direcţie mai clar occidentală.
Preşedintele ucrainian Viktor Ianukovici a semnat un important acord cu compania olandeză Royal Dutch Shell pentru exploatarea gazelor de şist din Estul Ucrainei. Semnarea a avut loc la Davos, in Elveţia, la Forumul Economic Mondial. Este cel mai mare acord internaţional semnat de Kiev şi are o valoare estimată la 10 milioarde de dolari. Mai multe de la OS
Ucraina ar putea deţine unele din cele mai mari zăcăminte de gaze de şist din Europa şi odată ce producţia va începe se estimează că în 10-15 ani va putea oferi şansa independenţei energetice faţă de gazele ruseşti. Ucraina a semnat un contract similar celui cu compania olandeză în mai anul trecut cu compania americană Chevron.
Regiunea se pare ca este într-adevar bogată în acest tip de zăcămînt şi gazele de şist sunt văzute şi de Polonia drept o şansă reală a independenţei energetice a regiunii faţă de Rusia. Mai mult, unii experţi cred că odată ce tehnologia de producere va fi pusă la punct Polonia si Ucraina vor modifica nu numai echilibrul energetic si politic al regiunii, dar si al întregii Europei. Uniunea Europeana importă în prezent din Rusia 25 % din gazele pe care le consumă.
Extragerea gazelor de şist este o operaţiiune foarte costisitoare, cam de 10 ori mai scumpă decit extragerea convenţională de petrol sau gaze. Ecologiştii spun că actualele tehnologii ar reprezenta o ameninţare pentru mediu şi pentru locuitorii regiunilor. Companiile implicate în erxploatarea gazelor de şist resping însă aceste temeri şi spun că acum 10 ani numai 1 % din producţia internă de gaze a Statelor Unite provenea de la gazele de şist, iar acum procentul este de 20 de ori mai mare. Piaţa gazelor de şist în 2011 a fost de aproape 27 de miliarde de dolari.
Expertul Danila Bocikarev de la Institutul Est-Vest de la Bruxelles crede că gazele de şist vor avea un rol major în evoluţia viitoare, economică şi politică a Ucrainei:
„Dacă Ucraina reuşeşte să producă o cantitate substanţială de gaze neconvenţionale în ţară, asta este mult mai ieftin decit să importe şi te plasează şi într-o poziţie mai bună pentru negocieri şi îţi poţi renegocia mai bine contractele pe care le ai deja. Deşi e prea devreme să spunem, dar mi se pare că Polonia a obţinut mai multe concesii de la Gazprom şi datorită faptului că ar putea să aibă în curînd o producţie substanţială de gaze de şist.”
Rezervele Ucrainei de gaze neconvenţionale sunt estimate între 1 tilion şi jumătate si aproape 3 trilioane, şi cum în prezent Kievul împortă aproape 2 treimi din gazele de care are nevoie, odata ce ar putea să işi producă singură o parte importantă din aceasta cantitate, ar putea deveni realmente un actor mai important nu numai pe piaţa energetică a regiunii, dar si în arena politică, evitind actualele presiuni masive din partea Moscovei. Cum se ştie, Rusia caută să convingă Ucraina, ca si pe Moldova de altfel, că vor avea avantaje mai mari economice dacă se vor alatura Uniunii Vamale Rusia- Kazahstan-Belarus decit Uniunii Europene. O eventuală aderare la uniunea promovata de Kremlin, ar duce, practic la anularea şanselor apropierii reale de Uniunea Europeană în schimbul unui ipotetic preţ mai mic la gazele naturale. Un succes energetic in domeniul gazelor neconvenţionale, precum cele de şist, ar închina balanţa economică şi politică într-o direcţie mai clar occidentală.
