Linkuri accesibilitate

„Despre incultură de Ziua Națională a Culturii” (Timpul)


Corupția și optimizarea instituțiilor medicale (Moldavskie Vedemosti).


În editorialul său din „Jurnal de Chişinău”, scris la tema „vânătorii din Pădurea Domnească”, Nicolae Negru scrie că „e ciudat că unii jurnalişti îl acuză pe premier, PLDM, că ar profita de moartea lui Paciu în scopuri electorale, dar nu se întreabă în ce scop a tăinuit Zubco faptul respectiv. Comentatorul le dă dreptate celor ce cred că există manifestări de concurenţă politică în acest caz, dar afirmă că e firesc ca acestea să existesă existe, pentru că aşa funcţionează sistemul democratic. Potrivit dlui Negru, însă, în timp ce „speculaţiile” lui Filat au justificare, şi juridică, şi etică, nu se poate spune acelaşi lucru despre avocaţii procurorului general.

Mai multe articole din presa de la Chişinău aduc în discuţie resorturile Zilei Naţionale a Culturii, sărbătorită astăzi pentru prima dată în Republica Moldova. În „Adevărul”, Virginia Dumitraş scrie că „avem nevoie de cultură, şi nu doar de festivaluri” şi îl citează pe preşedintele Uniunii teatrale, Sandu Grecu, care se declară dezamăgit de politicile din domeniu. „Este o mare tragedie dacă nu s-a înţeles că reforma nu înseamnă teatre noi, festivaluri şi ansambluri, ci ridicarea nivelului de cultură. Nu trebuie să ne aruncăm în festivaluri, ci în reparaţia caselor de cultură, a şcolilor de teatru, în promovarea meşterilor şi a specialiştilor“, adaugă directorul Teatrului „Satiricus“.

Editorialul lui Constantin Tănase din „Timpul” se întitulează şi el „Despre incultură de Ziua Națională a Culturii”. Editorialistul notează că judecând după agenda manifestărilor, guvernul și parlamentul nu au pregătit marcarea Zilei Naționale a Culturii, aceasta fiind înțeleasă ca o zi a literaturii și a cântecului popular. Un fel de Zi a Independenței sau a Limbii Noastre, dar cu mult mai modestă ca volum literar-folcloric! Dar oare cultura se rezumă doar la literatură și cântec?, se întreabă comentatorul în finalul editorialului său.

Este România unionistă?”, se întreabă în „Timpul” publicistul Dan Dungaciu. Autorul apreciază că „România e catalogată uneori aşa din două motive. În primul rând, că Bucureştiul, în incapacitatea lui de a construi instituţii capabile să se ocupe eficace de problematica R. Moldova, nu a reuşit să articuleze clar o poziţie faţă de această chestiune, a evitat-o, s-a speriat şi devine timorat. În al doilea rând, sunt o serie de actori care au tot interesul din lume să proiecteze aici pe frontiera euroatlantică tensiuni, conflicte”. Potrivit dlui Dungaciu, „în realitate, România ca stat nu a fost niciodată şi nici nu este unionistă, dar nu ştie să explice asta”.

Autorul unui articol din „Moldavskie Vedomosti”, Serghei Manastîrlî, scrie că „în Republica Moldova corupţia a fost declarată duşmanul nr.1 al dezvoltării economice. Dar, după cum au constatat experţii independenţi, conducerea ţării preferă să combată viciul fără un contact direct cu populaţia”. „Dacă un cetăţean ar decide să se plângă de abuzurile funcţionarilor, de ce le mai multe ori nici n-ar fi auzit”, constată autorul în cadrul articolului său consacrat fenomenului corupţiei în Republica Moldova.

„Scandalul iscat în jurul optimizărilor instituţiilor medicale din Chişinău se amplifică”, scrie în „Moldavskie Vedomosti” Liubovy Cegarovskaia. „Ministerul Sănătăţii nu are de gând să renunţe la planul de reorganizare a spitalelor. Nu are de gând ministerul nici discutarea reformei cu cetăţenii şi partenerii sociali. Hotărârea guvernamentală, prin care a fost decisă lista instituţiilor medicale din Chişinău supuse reorganizării a intrat în vigoare după publicarea în „Monitorul Oficial”, menţionează autoarea.
XS
SM
MD
LG