Linkuri accesibilitate

2012 – Anul crizei identitare pentru UE


Un an de introspecție și de trecere în revistă a funcționării instituțiilor sale fundamentale, precum și a identității europene.


Pentru Uniunea Europeana, anul 2012 a fost unul de introspectie si de trecere in revista a functionarii institutiilor sale fundamentale, precum si a identitatii europene si a dorintei cetatenilor tarilor membre de a avea sau a mentine una. Anul crizei nu doar economice, ci si identitare.

In afara de psihodrama produsa de criza economica si de cea din Grecia anul 2012 a mai adus si modificarea relatiilor dintre Franta si Germania. Relatiile franco-germane sint fundamentale pentru buna functionare a Europei. Uniunea Europeana - sau Comunitatea Europeana, cum s-a numit initial - s-a fondat pe baza reconcilierii franco-germane. Intr-atat de important e acest binom, incat istoria recenta si contemporana a Europei a fost ritmata de cuplurile formate de presedintele Frantei si premierul Germaniei. Am avut astfel perioada De Gaulle-Adenauer, sau Mitterrand-Kohl, sau Sarkozy-Merkel. Relatia nu a tinut niciodata seama de apartenenta politica a celor doi, daca ne gandim ca Mitterrand era socialist, iar Kohl conservator.

Anul acesta, insa, dupa victoria in alegerile din Franta a unui alt socialist, François Hollande, au aparut o serie de tensiuni si divergente publice intre Hollande si cancelara germana Merkel. Asta s-a vazut in momentul declaratiilor contradictorii ale celor doi atunci cand au trebuit luate masuri decisive pentru evitarea prabusirii monedei europene, euro.

In cele din urma, dupa mai bine de un an de sovaieli, UE a luat o pozitie convingatoare in privinta ajutorului de acordat Greciei, gratie unui fond special de salvare, insa marea realizare a anului a fost crearea unui soi de jandarm al băncilor europene, Merkel acceptand sa renunte la o parte din exigentele si rezervele ei.

Detestată de eurosceptici, această viitoare structură ar urma să vegheze la sănătătea finanțelor din țările zonei euro și din cele care vor dori să se alăture, deși nu folosesc moneda comună. Este vorba de crearea unei autorități bancare menite să supravegheze activitatea celor 6000 de bănci din UE.

Conform compromisului tehnic, care e discutat astăzi și mâine de către liderii UE, competențele viitoarei autorități bancare ar fi limitate la controlul asupra băncilor europene, din zona euro, de mari dimensiuni, cu un capital de peste 30 de miliarde de euro, viitoarei autorități permițându-i-se insa sa se intereseze si de operațiunile oricărei alte bănci europene, chiar de mici dimensiuni, de la caz la caz.

Berlinul a dorit această clauză prin care viitoarea autoritate nu se va ocupa decât de băncile mari, întrucât guvernul Merkel nu vrea ca bancile regionale germane sa cada sub autoritatea jandarmului financiar. Britanicii si suedezii s-au anunțat însă deja a fi împotrivă. Anglia e prima piața financiară a Europei, nu face parte din zona euro, și nu dorește ca băncile din zona euro să fie prea reglementate, întrucât aceasta ar avea o incidență directă și asupra piețelor financiare britanice.

Tot așa, nu este încă limpede care va fi relația dintre viitorul organism de supraveghere a băncilor si Banca Centrală Europeană și rămân de definit modalitatile prin care ar putea fi împiedicat un potențial conflict de interese generat de impletirea dintre autoritatea monetară si cea însărcinată cu supravegherea.

Germania mai cere și ca întregul mecanism sa nu intre in vigoare decât peste un an, altfel zis după alegerile generale care vor avea loc in Germania in toamna anului viitor.

In luna august, Uniunea Europeană a deschis o anchetă împotriva concernului rus Gazprom, bănuit că ar folosi exportul de gaze şi preţul acestuia în scopuri politice, că ar împiedica libera circulaţie a gazelor între ţările Uniunii şi ar submina eforturile ţărilor europene de diversificare a surselor de energie.

Gazprom furnizează o treime din gazul întregii Europe. In Europa de est insa, partea sa de piața e uriașă iar unele tari estice al UE depind în totalitate de gazul rusesc. Analiștii estimează că în cazul în care ar fi condamnat, trustul rusesc ar putea primi o amendă de pînă la 6 miliarde de euro.

Comisia Europeana a trebuit insa sa faca un pas inapoi, după ce Putin, care are legături strânse cu Gazprom, a dat semne ca ia întreaga afacere foarte personal si a semnat un decret prin care le interzice companiilor rusesti sa permită accesul unor părți străine la contabilitatea si arhivele lor.

Tot in august, UE s-a implicat activ in criza politica din România, presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso precum si responsabila cu justitia europeana Viviane Reding, ambii politicieni conservatori, au intervenit personal in apararea statului de drept in Romania, iar abuzurilor noului guvern de la Bucuresti au dus la prelungirea pe termen nedefinit al mecanismului de supraveghere a functionarii justitiei romane de catre Bruxelles.

In sfarsit, in privinta relatiilor UE cu cele sase tari ale Parteneriatului Estic (Georgia, Armenia, Azerbaijanul, Ucraina, Belorus si Moldova), se poate spune ca si anul acesta Moldovaa facut figură de elev bun, care menține relații ireproșabile cu UE.

Discursul politic moldovenesc nu are stridențe naționaliste, în chestiunea Transnistriei moldovenii urmează cu strictețe recomandările europene, ba chiar felul în care funcționează autonomia Găgăuziei este exemplar, în comparație cu relațiile Georgiei cu cele doua provincii secesioniste ale sale Abhazia și Osetia.

Așa încât, se poate afirma că în relația sa cu UE, Moldova a ales o strategie a discreției care a început să dea roade, ea contrastând în mod total cu derivele din celelalte cinci țări foste sovietice membre în Parteneriatul Estic.
  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG