Linkuri accesibilitate

2012 în politica românească


Piața de Crăciun de la București.
Piața de Crăciun de la București.

Gafele președintelui Băsescu, căderea dreptei, periclitarea statului de drept.



2012 a fost o exceptie in viata politica românească din mai multe puncte de vedere: pentru prima data un guvern cu o majoritate bine definita a cazut, in urma unei motiuni de cenzura, cu ajutorul parlamentarilor traseisti; pentru prima data din 1990 încoace o alianta a cistigat alegerile cu peste 60 la suta din voturile exprimate si in fine, tot pentru prima data, intre primul ministru-de stinga- si presedintele – de dreapta- a fost incheiat un pact de neagresiune.

2012 a inceput cu o gafa a președintelui Traian Băsescu, rostogolita in manifestari de strada violente, dupa ce presedintele l-a invitat sa demisioneze in direct la o ora de virf pe Raed Arafat, considerat parintele medicinei de urgenta din România, doar fiindca avea o alta parere in ceea ce priveste noua Lege a sanatatii.

Traian Băsescu si guvernul de dreapta din România s-au prabusit si mai mult in sondaje, dupa, acel moment neinspirat, care s-a adaugat nemultumirilor din ultimii ani de austeritate. Apoi, în incercarea de a salva situatia, presedintele a facut o a doua greșeală majora: l-a schimbat pe premierul PDL, Emil Boc, foarte erodat, dar in acelasi timp si foarte experimentat in ceea ce inseamna gherila de partid si l-a inlocuit cu Mihai Razvan Ungureanu, pe care l-a luat direct din fruntea serviciului de spionaj.

Aceasta miscare ar fi avut efectele scontate doar daca fostul premier ar fi ramas in umbra sa-l secondeze. Tinar, cu studii la Oxford, cu viziune occidentala, mai degraba technocrat, decit politician, Mihai Razvan Ungureanu s-a descurcat de minune in hatisurile guvernului, dar nu a stiut cum sa-si asigure loialitatea partidului de guvernamint, PDL, din care nu facea parte. La prima motiune de cenzura depusa de liberali si socialisti, in aprilie, guvernul Ungureanu a cazut (27 aprilie), chiar cu ajutorul parlamentarilor PDL, care nu l-au recunoscut pe acest premier ca fiind unul de-al lor.

Din acest moment incepe caderea abrupta a dreptei in România: Traian Basescu este nevoit sa-l numeasca pe Victor Ponta, liderul socialistilor in fruntea guvernului (27 aprilie), iar la alegerile locale din 10 iunie, USL, Uniunea Social-Liberala cistiga cu peste 50 la suta.

La inceputul lunii iulie (6 iulie) Parlamentul de la Bucuresti decide suspendarea lui Traian Basescu dupa 2 evenimente semnificative: verdictul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care-l trimite la inchisoare pe fostul premier socialist Adrian Nastase pentru fapte de coruptie(20 iunie) si decizia Curtii Constitutionale care precizeaza ca presedintele si nu premierul reprezinta tara in afara, inclusiv la intilnirele periodice ale liderilor Uniunii Europene (adica la Consiliile Europene unde vin sefii de stat sau de guvern).

Socialistii si liberalii au modificat o serie de legi in asa fel incit Traian Basescu sa poata fi demis cit mai repede, intre ele inclusiv legi care tineau de functionarea Curtii Constitutionale si de organizarea referendumului prin care romanii ar fi urmat sa-l demita pe presedintele lor.

Uniunea Europeana a constatat in Raportul privind Justitia ca România nu mai respecta statul de drept sic a atare a facut presiuni asupra liderilor USL sa nu mai schimbe regulile in timpul jocului. Practic, pe fondul unei propagande sustinute de majoritatea posturilor de televiziune din Romania si al nemultumirii romanilor, aflati inca intr-o perioada de austeritate, Traian Basescu nu ar fi avut nici o sansa sa supravietuiasca fara ajutorul liderilor Europeni.

In cele doua luni cit presedintele a fost suspendat, discursurile anti-europene si anti-occidentale au devenit norma si nu exceptia in Romania. Multe din aceste pozitii au fost exprimate chiar de la Palatul Prezidential, unde devenise interimar șeful liberalilor romani, Crin Antonescu. Experimentul de asta-vara in care România a suspendat statul de drept i-a pus in garda atit pe europeni, cit si pe americani. Sefa diplomatiei de la Washington, Hillary Clinton a vorbit acum trei saptamini despre „reculul democratiei” in România si Ungaria, doua state est-europene care au suferit derapaje semnificative in 2012.

Incercarea de rasturnare a presedintelui roman prin mijloace la limita legii a scos in evidenta fragilitatea institutiilor romanesti, incapacitatea lor de a iesi de sub radarul politic si de a rezista in fata crizelor, fara asistenta din afara.

Altfel spus fara implicarea Uniunii Europene, presedintele român ar fi fost demis, legile si institutiile statului de drept ar fi fost modificate in folosul coaliției care pe 9 decembrie a cistigat alegerile din România.

Politigraf

XS
SM
MD
LG