Linkuri accesibilitate

Cazul NIT și decizia solomonică a Curții Constituționale


Sergiu Sîrbu: „Vom încerca să cerem suspendarea executării, dar e cam problematic, pentru că decizia CC nu are caracter retroactiv.”


Curtea Constituțională a pronunțat astăzi o decizie care sugerează că autoritățile audiovizuale s-au grăbit când au închis la 6 aprilie televiziunea NIT, apropiată opoziției comuniste. Autoritățile au scos televiziunea din eter la o zi după ce Consiliul Coordonator al Audiovizualului a decis să-i retragă licența de emisie pe motiv că încălca pluralismul politic și promova opoziția comunistă. Abia mai târziu, Parlamentul a votat o lege care autoriza o asemenea procedură expeditivă. Dar astăzi Curtea Constituțională a spus că NIT-ul nu putea fi închis imediat, în lipsa unei decizii de judecată. Liliana Barbăroșie care rezumă cazul s-a interesat dacă televiziunea mutată între timp pe internet poate reveni în eter.

În toate cele opt luni de la dispariţia NIT-ului de pe ecranele televizate, opoziţia comunistă a operat din plin cu acest caz unic în ultimii ani de închidere a unei instituţii media pentru a acuza autorităţile de acţiuni antidemocratice în raport cu presa şi opoziţia.

Spunând astăzi că suspendarea imediată a emisiei unui radiodifuzor, până la pronunţarea justiţiei, ar constitui un atentat la dreptul de a face dreptate a acesteia, dar şi la cel de proprietate a instituţiilor media, iar, adiţional, şi la libertatea de expresie, Curtea Constituţională pare să le fi dat dreptate comuniştilor. Instanţa a reacţionat astfel la o sesizare pe marginea modificării, de către Parlament, a prevederii din Codul Audiovizual care până atunci nu permitea această suspendare imediată, dacă radiodifuzorul a apelat la justiţie.

Sergiu Sîrbu
Sergiu Sîrbu
Juristul şi deputatul comunist Sergiu Sârbu: „S-a încălcat grav legea atunci. Iar ulterior s-a încercat legalizarea acestei grave încălcări. Iar acum Curtea Constituţională a demonstrat acum că şi CCA-ul a încălcat legea, şi parlamentul, şi instanţa.”

Solicitat de noi, Marian Pocaznoi, preşedintele CCA, ne-a spus însă că nimic din ce a hotărât astăzi curtea nu are legătură cu cazul NIT:

„Retragerea licenţei postului de televiziune NIT a avut loc până la modificarea Codului Audiovizualului despre care s-a expus astăzi CC, ceea ce înseamnă că nu are legătură cu NIT-ul. Noi am mers atunci conform procedurii vechi, nu celei noi.”

Marian Pocaznoi susţine că modificările operate atunci la legislaţie vizau o cu totul altă situaţie, şi anume campaniile electorale. Legiuitorul a considerat că un proces prea îndelungat în justiţie ar putea împiedica CCA-ul să intervină rapid cu sancţiuni în cazul unei abateri grave de la regulile de emisie şi asta ar putea afecta corectitudinea procesului electoral.

Dar care este valoarea practică a hotărârii pronunţată de instanţa constituţională? Şi autorul sesizării, şi directoarea postului, Adela Răileanu, spun că astăzi au obţinut o speranţă în plus că dosarul NIT va avea câştig de cauză în justiţie.

Din nou Sergiu Sârbu: „La modul direct este complicat să deschidem NIT, pentru că între timp i s-a retras şi licenţa tehnică. Dar pentru viitoarea decizie din justiţie, la nivel naţional sau internaţional, evident că are o importanţă foarte mare. Vom încerca să cerem suspendarea executării, dar e cam problematic, pentru că decizia CC nu are caracter retroactiv.”

Adela Răileanu: „Nit-ul a fost şi există. Tot utilajul este, unii oameni au plecat că nu pot sta opt luni fără salarii. Dar acesta va fi un argument în dosarul nostru la Curtea de Apel, unde procesul nostru se tergiversează intenţionat.”

Pe de altă parte, autoritatea audiovizuală este fermă pe poziţia că nu are de ce da înapoi: „dacă am fi retras licenţa în baza acestor modificări, aş mai înţelege. Dar noi am retras-o cu două-trei săptămâni înainte de intrarea lor în vigoare,” explică Marian Pocaznoi.

Critice la început faţă de această închidere, ulterior instituţiile europene s-au plasat pe o poziţie oarecum neutră faţă de decizia CCA. Felul cum este examinată plângerea NIT-ului în instanţă a fost criticată însă în mai multe rânduri, cel mai recent de emisarul UE la Chişinău, Dirk Schuebel.
Previous Next

XS
SM
MD
LG