Linkuri accesibilitate

Noul film românesc face valuri la New York


Lucian Ştefănescu în dialog cu Corina Şuteu despre un festival hăituit de către politicieni.



Între 29 noiembrie – 5 decembrie, La New York se desfăşoară festivalul de film „Making Waves", dedicat noului cinema din România. Manifestarea are o istorie aparte. Ediţia de anul acesta e continuarea Festivalului de Film Românesc iniţiat în 2006 sub auspiciile Institutului Cultural Român. E însă în acelaşi timp şi o primă ediţie, pentru că după schimbarea conducerii ICR de la Bucureşti şi tăierea fondurilor destinate festivalului, el a supravieţuit cu ajutorul mai multor organizaţii şi persoane particulare din Statele Unite, la iniţiativa fostei directoare a ICR New York, Corina Şuteu, care i-a acordat un interviu colegului nostru Lucian Ştefănescu.


Europa Liberă: Este ceea ce unii ar putea numi un act temerar de management cultural din partea dumneavoastră, după ce proiectul care era deja în elaborare sub auspiciile Institutului Cultural Român a trebuit să iasă de sub aceste auspicii şi să piardă şi finanţarea din partea statului român. Cum aţi reuşit?

Corina Şuteu: „E o combinaţie de factori reuşita, din acest punct de vedere, destul complecşi. Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut imediat este că am reacţionat foarte rapid şi am tras concluzia că dacă s-a anunţat tăierea de buget încă de la sfîrşitul lunii iunie, la începutul lunii iulie, în momentul cînd s-a anunţat prima tăiere de buget la ICR pentru programele toamnei, în ciuda faptului că o parte dintre colegii mei au crezut că lucrurile se vor ameliora, că banii vor fi recuperaţi, că vor
Romanian Film Initiative:Oana Radu, Corina Şuteu şi Mihai Chirilov
Romanian Film Initiative:Oana Radu, Corina Şuteu şi Mihai Chirilov
putea fi terminate proiectele deja contractate, eu nu mi-am dat acest răspuns, şi pentru că programul festivalului era unul extrem de costisitor, era unul dintre programele-cadru în care Institutul investea o sumă importantă, şi trebuia securizat şi garantat din timp, era deja foarte tîrziu să anunţăm partenerii că el cade. A trebuit foarte repede să merg la Lincoln Center, să discut cu partenerii noştri şi să le spun că ar exista acest risc, că sînt gata să îmi asum riscul de a căuta fonduri private pentru asta, şi ceea ce a urmat a fost o solidarizare extraordinară a unui număr de artişti, prin campania Kickstarter (o campanie de crowd-funding care se face aici în America foarte frecvent pentru proiecte), şi o solidarizare a publicului de aici pentru a salva festivalul. A fost, pe de altă parte, o donaţie foarte importantă pe care am primit-o din partea artistului vizual Adrian Ghenie, cu care noi am lucrat mult, şi care a înţeles pericolul pe care festivalul îl întîlneşte, şi că este necesar un ajutor concret financiar pentru a-l putea salva. În fine, a fost reacţia imediată, foarte solidară, a fundaţiei Trust for Mutual Understanding, care în ultimii 50 de ani a asigurat schimburile creative dintre America şi fostul bloc comunist, ţările din estul Europei şi Rusia. Dar, bineînţeles, şi în cazul lor a existat o întreagă acţiune de advocacy în a explica care este sensul salvării unui asemenea proiect. Trebuie să mai spun spun că am avut bucuria să lucrez împreună cu actualul director de la Pen World Voices, fostul director al Centrului Cultural Maghiar, care a trecut printr-o experienţă similară cu a mea. Deci cred că, pur-şi-simplu, reacţia pe care am avut-o, combinată cu experienţa de foarte mulţi anii în montaj de proiecte, m-a ajutat foarte mult, şi aşa se explică că am reuşit în timp atît de scurt să fac asta împreună cu Oana Radu şi cu Mihai Chirilov, co-fondatorii Romanian Film Initiative pe care am creat-o."



Europa Liberă: Trecînd dincolo de aspectele care ţin de managementul cultural, ce reacţii aţi întîlnit acolo despre chestiunea politică legată de schimbarea conducerii la vîrf a Institutului Cultural Român, care a afectat şi perfomanţa culturală. A fost vreo reacţie la schimbarea de la Bucureşti?

Corina Şuteu:
„La schimbarea de la Bucureşti a fost o reacţie doar în momentul în care Oana Radu şi cu mine ne-am dat demisia: am primit un număr enorm de mare, cam patru sute de reacţii în două zile, mesaje, telefoane, reacţii de şoc oarecum, pentru că multă lume de aici a apreciat foarte tare activitatea pe care am avut-o. De altfel însuşi faptul că articolul din „The New York Times" de miercuri şi cel din „Wall Street Journal" de joi
explică ce tip de activitate am avut aici, şi cît a fost ea de importantă în a aduce cultura românească în atenţia americanilor. Iar în momentul în care în vară s-au întîmplat lucrurile care s-au întîmplat, organizaţii importante cum ar fi MOMA (Museum of Modern Art), CEC ARTSlink, Lark Theater Company s-au mobilizat, s-au solidarizat cu noi şi au scris scrisori de susţinere, reţelele culturale din Europa de asemenea. Aceasta a fost reacţia. Dar dincolo de aspectul politic, dincolo de schimbările sau rupturile politice de acest tip
Cred că ceea ce este sacrificat acum este diversitatea de expresie artistică.

care la un moment dat se întîmplă, eu şi colaboratorii mei în realitate nu dorim decît să salvăm în fond libertatea creativă, posibilitatea de a avea în continuare o platformă pentru cinematografia românească de azi, o platformă externă ce legtimizează într-o ţară cu impact mondial extraordinar cum e America, şi credem că cinematografia merită asta, credem că şi artele contemproane din România merită asta, cum o merită şi artele tradiţionale, fireşte. Cred că ceea ce este sacrificat acum este diversitatea de expresie artistică, şi pînă la urmă eu personal mi-am dedicat 22 de ani din viaţă pentru a lucra în cooperare culturală internaţională, am făcut-o în Franţa, am făcut-o aici, şi doresc să rămîn oarecum fidelă acestor credinţe pe care le am, şi din fericire am fost înconjurată de doi oameni care cred alături de mine.

Europa Liberă Se poate vorbi despre o lovitură de imagine pentru cultura românească, în detrimentul imaginii politice de la Bucureşti?

Corina Şuteu:
„Mie îmi place mult mai mult metafora pe care o regăseşti tot timpul în textele, în jurnalul lui Lucian Pintilie, în declaraţiile lui, aceea în care el continuă să spună că artele şi politica nu pot să conveţuiască niciodată bine, că artele ajung să fie întotdeauna victorioase asupra politicii şi artisul trebuie
E eterna poveste a artelor care, fiind critice, fiind dilematice, fiind sofisticate, fiind dinamice, fluide, pun totdeauna în chestiune adevărurile politice care sînt întotdeauna fixe, rigide, programatice, propagandistice.

să aibă întotdeauna ultimul cuvînt. Îmi place foarte mult tensiunea aceasta pe care o descrie Pintilie, şi care pentru el a fost reprezentativă de-a lungul întregii lui vieţi, pentru el şi pentru alţi mari artişti - el niciodată n-a făcut compromis, tocmai pentru a îmblînzi ceea ce artele vor să spună. Eu cred că aici este de fapt cheia chestiunii. Nu este nici un fel de lovitură de imagine, este eterna poveste a artelor care, fiind critice, fiind dilematice, fiind sofisticate, fiind dinamice, fluide, pun totdeauna în chestiune adevărurile politice care sînt întotdeauna fixe, rigide, programatice, propagandistice etc. Ei bine, de data asta am încercat să continuăm să dăm un spaţiu artelor."

Europa Liberă: Adevărurile politice, aş completa eu, sînt şi trecătoare, spre deosebire de lucrurile artistice, care rămân. Vă mulţumesc foarte mult!

Corina Şuteu:
„Cu mare plăcere".

*
Festivalul Making Waves este organizat de Romanian Film Initiative împreună cu The Film Society of Lincoln Center şi cu sprijinul Festivalului Internaţional de Film Transilvania.
  • 16x9 Image

    Lucian Ştefănescu

    Lucian ȘTEFĂNESCU (născut la Cluj în 1959), ziarist, corespondent la Biroul RFE/RL de la București (din 1991) și apoi redactor în Serviciul românesc al Europei Libere de la Praga.

Previous Next

XS
SM
MD
LG