Începând cu ziua de ieri, timp de 16 zile în Republica Moldova se va desfăşura campania de luptă împotriva violenţei în bază de gen. De la începutul anului, numărul cunoscut al femeilor care au beneficiat de ajutor după ce au fost supuse violenţei este de 528. La părerea experţilor, numărul victimelor ar fi mult mai mare pentru că deseori femeile se tem să recunoască că sunt bătute. Astfel, organizatorii campaniei - Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, în parteneriat cu organizaţii naţionale şi internaţionale - vor desfăşura acţiuni de informare, sensibilizare şi prevenire a violenţei împotriva femeilor. Tamara Grejdeanu relatează:
De la pace în casă spre pace în lume, acesta este unul din mesajele pilon care vin să susţină acţiunile împotriva violenţei în familie. Sărăcia, alcoolul lipsa unui serviciu sunt doar câteva din motivele care alimentează violenţa faţă de femei. Una dintre acestea este Ana, care a căutat refugiu, susţinere şi asistenţă psihologică la „Casa Mărioarei”, adăpost pentru victimele violenţei în familie. Femeia spune că grija pentru copii i-a dat forţă să meargă înainte şi să ceară ajutor:
„Eu permanent fugeam cu copilul la nişte bătrânei care mă ajutau foarte mult, că ei dacă nu au avut aşa ceva în familie, lor le era jale uneori, că copiii suferă în aşa mod. Vecinii pot să se implice, uneori primarul poate să discute cu agresorul. Probabil că unele mame pot să lupte din cauză că nu se simt vinovate, dar în unele momente sunt mame care se descurajează, se apucă poate chiar de băut uneori. Dar eu cred că sunt şi alte modalităţi. La mine, de o pildă, alcoolul a fost cel mai mare duşman. Probabil că ar trebui mamele să lupte totuşi, să aibă putere.”
Ştiind cât de mare este teama de a-l denunţa pe cel care te bate, Ana a ţinut să transmită un mesaj de încurajare tuturor femeilor:
„N-ar fi de dorit anume să aibă teama asta de apela anume la ajutorul social sau anume la poliţie, în caz că este violenţă în familie, nu este stimată de concubin sau soţ, şi eu cred că mesajul pentru o mamă ar fi ca să poată lupta pentru copiii ei, copiii merită să trăiască mai bine ca noi şi condiţiile pentru copii, cred că tot noi le creăm.”
În opinia experţilor, multe femei ascund violenţa din familie pentru că nu au încredere în oamenii legii, că ar putea să le protejeze. Deşi legislaţia este bună, Elena Burcă, preşedinta Forului Organizaţiilor de femei, crede că Moldova mai are restanţe la capitolul aplicare eficientă şi informarea cadrelor din domeniu:
„Cu părere de rău încă poliţiştii nu cunosc legea şi asistenţii sociali nu cunosc legea, nu-şi cunosc obligaţiunile, amendează şi atât. Pe lângă ordonanţa de protecţie şi amendă mai este şi lucrul în folosul comunităţii. Iese că el nu lucrează nicăieri, şi atunci femeia spune că nu mai vreau să îl declar pentru că îi pune amendă şi eu trebuie să plătesc amenda lui. Cui i s-a pus amenda, acela trebuie să o plătească, dacă el nu are bani să plătească atunci face ore de muncă în folosul comunităţii.”
Campania împotriva violenţei în bază de gen, are şi un slogan – „Bărbaţii adevăraţi nu bat femeile”. Acest mesaj este, în opinia ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei, Valentina Buliga, un semnal pentru bărbaţi, pentru ca modelele pozitive să fie un mijloc de reducere a violenţei:
„Cauzele violenţei asupra femeilor îşi au originea, mai bine spus în relaţii de putere inegale între bărbaţi şi femei. Este corect să recunoaştem că implicarea bărbaţilor în acţiuni de prevenire a oricărei forme de violenţă faţă de femei şi în familie, alături de organizaţiile luptătoare pentru respectarea drepturilor femeilor ar contribui considerabil la eliminarea acestui flagel.”
Dacă în partea dreaptă a Nistrului fenomenul violenţei în familie este monitorizat, atunci date despre femeile victime din regiunea transnistreană nu sunt cunoscute. Jennifer Brush, şefa Misiunii OSCE în Moldova şi-a exprimat îngrijorarea, întrucât autorităţile de la Tiraspol au refuzat de curând prezentarea spectacolului ,,Casa M”, o relatare dură despre violenţa în familie.
De la pace în casă spre pace în lume, acesta este unul din mesajele pilon care vin să susţină acţiunile împotriva violenţei în familie. Sărăcia, alcoolul lipsa unui serviciu sunt doar câteva din motivele care alimentează violenţa faţă de femei. Una dintre acestea este Ana, care a căutat refugiu, susţinere şi asistenţă psihologică la „Casa Mărioarei”, adăpost pentru victimele violenţei în familie. Femeia spune că grija pentru copii i-a dat forţă să meargă înainte şi să ceară ajutor:
„Eu permanent fugeam cu copilul la nişte bătrânei care mă ajutau foarte mult, că ei dacă nu au avut aşa ceva în familie, lor le era jale uneori, că copiii suferă în aşa mod. Vecinii pot să se implice, uneori primarul poate să discute cu agresorul. Probabil că unele mame pot să lupte din cauză că nu se simt vinovate, dar în unele momente sunt mame care se descurajează, se apucă poate chiar de băut uneori. Dar eu cred că sunt şi alte modalităţi. La mine, de o pildă, alcoolul a fost cel mai mare duşman. Probabil că ar trebui mamele să lupte totuşi, să aibă putere.”
Ştiind cât de mare este teama de a-l denunţa pe cel care te bate, Ana a ţinut să transmită un mesaj de încurajare tuturor femeilor:
„N-ar fi de dorit anume să aibă teama asta de apela anume la ajutorul social sau anume la poliţie, în caz că este violenţă în familie, nu este stimată de concubin sau soţ, şi eu cred că mesajul pentru o mamă ar fi ca să poată lupta pentru copiii ei, copiii merită să trăiască mai bine ca noi şi condiţiile pentru copii, cred că tot noi le creăm.”
În opinia experţilor, multe femei ascund violenţa din familie pentru că nu au încredere în oamenii legii, că ar putea să le protejeze. Deşi legislaţia este bună, Elena Burcă, preşedinta Forului Organizaţiilor de femei, crede că Moldova mai are restanţe la capitolul aplicare eficientă şi informarea cadrelor din domeniu:
„Cu părere de rău încă poliţiştii nu cunosc legea şi asistenţii sociali nu cunosc legea, nu-şi cunosc obligaţiunile, amendează şi atât. Pe lângă ordonanţa de protecţie şi amendă mai este şi lucrul în folosul comunităţii. Iese că el nu lucrează nicăieri, şi atunci femeia spune că nu mai vreau să îl declar pentru că îi pune amendă şi eu trebuie să plătesc amenda lui. Cui i s-a pus amenda, acela trebuie să o plătească, dacă el nu are bani să plătească atunci face ore de muncă în folosul comunităţii.”
Campania împotriva violenţei în bază de gen, are şi un slogan – „Bărbaţii adevăraţi nu bat femeile”. Acest mesaj este, în opinia ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei, Valentina Buliga, un semnal pentru bărbaţi, pentru ca modelele pozitive să fie un mijloc de reducere a violenţei:
„Cauzele violenţei asupra femeilor îşi au originea, mai bine spus în relaţii de putere inegale între bărbaţi şi femei. Este corect să recunoaştem că implicarea bărbaţilor în acţiuni de prevenire a oricărei forme de violenţă faţă de femei şi în familie, alături de organizaţiile luptătoare pentru respectarea drepturilor femeilor ar contribui considerabil la eliminarea acestui flagel.”
Dacă în partea dreaptă a Nistrului fenomenul violenţei în familie este monitorizat, atunci date despre femeile victime din regiunea transnistreană nu sunt cunoscute. Jennifer Brush, şefa Misiunii OSCE în Moldova şi-a exprimat îngrijorarea, întrucât autorităţile de la Tiraspol au refuzat de curând prezentarea spectacolului ,,Casa M”, o relatare dură despre violenţa în familie.
