Linkuri accesibilitate

Despre falia dintre cetăţeni şi guvernanţi


Ce fel de sistem e acesta care nici democraţie autentică parcă nu este, nici dictatură parcă nu e?

Mărturisesc, stimaţi ascultători, că m-a pus pe gînduri o idee a celui de-al treilea preşedinte american Thomas Jefferson. Iat-o: „Cînd un guvern se teme de cetăţeni, e democraţie. Cînd cetăţenii se tem de guvern, e dictatură”. Am încercat să mulez ideea asta pe realitatea moldovenească, ca să văd ce am construit aici în anii tranziţiei, şi recunosc că nu mi-a reuşit. Societatea moldovenească e ceva cu totul aparte şi pare să nu aibă de-a face şi cu democraţia, şi cu dictatura. E mai curînd o struţocămilă bizară.

Şi, într-adevăr, să afirmi că guvernul moldovenesc se teme de cetăţeni pare de-a dreptul ridicol. În anii tranziţiei, casta guvernanţilor s-a îndepărtat într-atît de voinţa maselor, încît poate fi considerată suficientă sieşi. Guvernanţii autohtoni fac ceea ce vor şi nu prea pot fi influenţaţi de cetăţeni. De promisiunile pe care politicienii şi conducătorii le fac în campaniile electorale nici nu are rost să vorbim. Acestea sînt un fel de balon de săpun. Aşa că e limpede şi pentru un nătăfleţ că guvernul autohton nu se teme de cetăţeni. Unde mai pui că cetăţenii sînt de multe ori apatici şi ignoranţi.

E adevărat că nici dictatură clasică nu avem aici. Guvernanţii autohtoni nu sînt tirani, fireşte. Dimpotrivă, par bonomi, sfătoşi, democraţi pînă-n măduva oaselor. Au apus demult timpurile în care cetăţenii erau controlaţi de stat, intimidaţi sau deportaţi. Acum maşinăria statală te lasă în voia sorţii, poţi să faci ce vrei, să pleci, în calitate de gastarbeiter, în orice ţară sau să strigi în gura mare la mitinguri. Cum să te temi de un stat care mai curînd dă impresia că vrea să scape de tine? Principiul „lasă-mă să te las” pare să fi devenit un modus vivendi pentru mulţi conducători.

Şi atunci ce am construit aici timp de 20 de ani? Ce fel de sistem e acesta care nici democraţie autentică parcă nu este, nici dictatură parcă nu e? Eu cred că avem de-a face cu o structură statală interesată mai cu seamă de propria ei supravieţuire, de propriile ei pîrghii, o structură extrem de elastică şi şmecheră, a cărei faţadă democratică e în contradicţie cu esenţa-i birocratică. Asta văd eu după ce am trăit aici toţi anii lungi ai tranziţiei.
XS
SM
MD
LG