Joia viitoare este așteptat în vizită la Chișinău, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Valentina Ursu a stat de vorbă despre această vizită, o premieră pentru Republica Moldova, cu fostul consilier al premierului Vlad Filat pentru integrarea Europeană, Nicu Popescu, de la Consiliul European pentru Relaţii Externe de la Londra:
Europa Liberă: Suntem în ajunul vizitei pe care urmează să o întreprinsă la Chişinău domnul Barroso. Ce mesaj va transmite el Chişinăului?
Nicu Popescu: „Un mesaj de sprijin oferit Republicii Moldova. Se înscrie în acea pleiadă de vizite unice la Chişinău. Şi vicepreşedintele american Joe Biden şi Angela Merkel, cancelarul german şi, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, un preşedinte al Comisiei Europene va veni la Chişinău, într-un context destul de dificil pentru Europa, când, de fapt, cea mai mare parte a timpului, domnul Barroso se ocupă de gestionarea crizei economice, de situaţia din Grecia. Dar, în pofida acestui context, Moldova este suficient de importantă pentru Uniunea Europeană, ca şi preşedintele Comisiei Europene să vină la Chişinău să ofere acest sprijin politic, diplomatic şi economic Republicii Moldova.”
Europa Liberă: De ce ar fi importantă Moldova pentru Bruxelles?
Nicu Popescu: „Pentru că Bruxelles-ul îşi doreşte o vecinătate prosperă şi democratică. Şi astăzi Republica Moldova este acea ţară care se află pe o traiectorie foarte bună. Şi o ţară care are potenţialul nu, pur şi simplu, de a fi o poveste de succes a Parteneriatului Estic, ci chiar şi un stat care se poate mişca în direcţia aderării la Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Această traiectorie bună a Republicii Moldova ar însemna că, în cadrul acestui aranjament regional, nu există alte state mai bune ca Republica Moldova sau comparabile?
Nicu Popescu: „Aş spune chiar mai mult. Percepţia Republicii Moldova este chiar mai pozitivă decât percepţia unor state din Balcani astăzi. În acest sens inclusiv la Bruxelles şi în alte capitale prietene Republicii Moldova din Uniunea Europeană, Republica Moldova nu este, pur şi simplu, văzută ca fiind o ţară cu o dinamică mai pozitivă decât Ucraina sau Armenia sau...”
Europa Liberă: Georgia.
Nicu Popescu: „Sau Georgia. Şi chiar şi decât state precum Bosnia sau Albania. Şi este o oportunitate. Evident Republica Moldova mai are să parcurgă o cale foarte lungă şi foarte dificilă. Este foarte important ca şi cetăţenii să vadă rezultatele palpabile ale acestei dinamici. Dar deocamdată contextul extern în Europa este foarte bun pentru Republica Moldova. Există o deschidere fără precedent în faţa Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar nu s-a diminuat corupţia, nu s-a diminuat birocraţia, nu a devenit mai atractiv climatul investiţional şi încă multe, multe altele.
Nicu Popescu: „Orice proces şi orice reformare durează. Am văzut chiar şi acum recent în alegerile din Statele Unite în care Obama a oferit speranţe enorme publicului american, acum 4 ani. Dar nu i-a reuşit să facă foarte multe. Şi, de fapt, a trecut în aceste alegeri aproape ca prin urechile acului. În acest sens nu trebuie să ne imaginăm că schimbarea poate avea loc în 2-3-4 ani, inclusiv în state mult mai funcţionale, mult mai consolidate şi prospere cum sunt Statele Unite.
În cazul Republicii Moldova, este regretabil, dar este oarecum normal că majoritatea efectelor proceselor din reforme încă nu sunt văzute. Acum este esenţial ca guvernul să se mobilizeze ca aceste efecte să fie văzute peste aproximativ 2-3 ani.”
Europa Liberă: Deci, până la următoarele alegeri parlamentare ordinare?
Nicu Popescu: „Aproximativ. Acum, dacă ne uităm de la un sector la altul, într-adevăr, practic nu s-a făcut nimic pentru a combate serios corupţia. Atractivitatea mediului de afaceri nu s-a îmbunătăţit în anul acesta. Acum s-au lansat procesele de îmbunătăţire şi reformă în Ministerul de Interne, lucru care treptat va oferi acele instrumente guvernului de la Chişinău, pentru a face progrese inclusiv în lupta cu corupţia. În acest sens, dacă vrem să ne imaginăm procesul de reforme a Republicii Moldova ca o piesă de teatru, putem spune că acum a fost aranjată scena, însă spectacolul propriu-zis abia trebuie să înceapă. Şi în ultimii ani, inclusiv din cauza instabilităţii politice din Moldova, această perioadă a durat ceva mai mult. Şi în perioada imediat următoare, Republica Moldova trebuie să înceapă să-şi joace rolul de partener credibil al Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Domnul Barroso va vorbi despre o perspectivă clară de integrare europeană?
Nicu Popescu: „Domnul Füle, comisarul pentru extindere şi vecinătate, deja a declarat că Republica Moldova merită să devină membru al Uniunii Europene. A făcut această declaraţie la Berlin şi este foarte greu să îmi imaginez că astfel de declaraţii nu ar fi fost coordonate sau, cel puţin, aprobate implicit de capitalele-cheie.”
Europa Liberă: Cum trebuie să înţeleagă moldoveanul această perspectivă europeană?
Nicu Popescu: „Moldoveanul trebuie să înţeleagă că Republica Moldova are o şansă să adere.”
Europa Liberă: Când?
Nicu Popescu: „Dar realizarea acestei şanse şi viteza, şi timpul în care Republica Moldova poate valorifica această şansă de aderare la Uniunea Europeană depinde de viteza reformelor, de profunzimea acestora. Cu siguranţă nu vorbim de trei, patru sau cinci ani, însă o muncă asiduă de şapte-opt ani ne poate aduce foarte aproape de statutul de membru al Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Tot ezită demnitarii europeni să vorbească şi despre o dată anume referitor la obţinerea regimului fără de vize. De ce această ezitare?
Nicu Popescu: „Această realizare depinde de performanţele Republicii Moldova în implementarea condiţiilor cerute de Uniunea Europeană pentru a obţine. Performanţele sunt evaluate practic în permanenţă. Din evaluări ştim foarte bine că Republica Moldova este un lider, mult în faţa Rusiei sau Ucrainei, care sunt alte două state cu un dialog pe vize cu Uniunea Europeană.
Acum întrebarea este cât de repede va finaliza Republica Moldova condiţiile cerute de Uniunea Europeană şi care va fi contextul european politic şi birocratic care ar permite Uniunii Europene să ofere un regim de vize liberalizat pentru Moldova. Însă cred că perspectiva de aproximativ 2 ani este realistă.”
Europa Liberă: Perspectiva de 2 ani ar însemna anul 2014?
Nicu Popescu: „Cred că aproximativ într-un an jumate, doi ani, poate un pic mai mult de doi ani, există toate şansele ca cetăţenii Republicii Moldova să poată călători fără vize în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Faptul că nu e securizată frontiera pe segmentul transnistrean la hotarul cu Ucraina ar fi un impediment?
Nicu Popescu: „Eu nu aş spune că această frontieră nu este securizată. Cu siguranţă ea nu este pe deplin controlată de către autorităţile Republicii Moldova. Pe de altă parte, avem Ucraina care controlează acea frontieră. Avem şi anumite metode de monitorizare a acestui segment de pe Nistru. Plus Moldova mai are şi graniţa cu România care este foarte bine controlată. Fapt care limitează un transfer al riscurilor de securitate din zona transnistreană spre Uniunea Europeană.
În acest sens nu este corect să vedem regiunea transnistreană sau linia de demarcaţie dintre regiunea transnistreană şi restul Moldovei ca fiind o uşă deschisă sau o fereastră deschisă. Nu este. Într-adevăr această situaţie prezintă anumite breşe în sistemul de monitorizare a frontierei moldoveneşti, dar aceste breşe sunt parţial compensate de către controlul hotarelor ucrainene şi prin controalele riguroase de la hotarul moldo-român.”
Europa Liberă: Unii politicieni de la Chişinău se arătau nemulţumiţi că foarte mulţi cetăţeni din Republica Moldova insistă să obţină cetăţenia României. Credeţi că acest val se va diminua, odată cu obţinerea regimului liberalizat de vize?
Nicu Popescu: „Cred că, într-adevăr, acest val se va diminua, întrucât pentru majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova paşaportul românesc este, mai degrabă, un document care le permite să călătorească liber în Uniunea Europeană. În acest sens, presiunea şi aşteptările cetăţenilor Republicii Moldova, care doresc paşapoarte româneşti, se va diminua. Totodată trebuie să realizăm faptul că atunci când cetăţenilor Republicii Moldova li se va oferi dreptul de a călători fără vize în Uniunea Europeană, acest drept se va referi doar la călătoriile pe termen scurt, până la 3 luni şi fără dreptul de a munci.
Deci, regimul de călătorie fără de vize în Uniunea Europeană nu înseamnă că cetăţenii Republicii Moldova vor avea dreptul să muncească în UE sau să stea mai mult de 3 luni la fiecare 6 luni calendaristice. Bănuiesc că acei cetăţeni ai Republicii Moldova care vor vrea să obţină şi dreptul de a munci în restul Uniunii Europene vor continua să solicite cetăţenii româneşti.”
Europa Liberă: Aderarea României la spaţiul Schengen va îngreuna într-un fel circulaţia moldovenilor în România?
Nicu Popescu: „Nu cred că aderarea României la Schengen va complica seros fluxurile de călători din Moldova în România. Aceste fluxuri, din păcate, deja sunt destul de restricţionate de politicile actuale de vize. Cel mai mare minus de la aderarea României la Schengen ţine de faptul că se va introduce perceperea unei taxe pentru vize. Însă avantajul cel mai mare, pe care-l văd în cazul Republicii Moldova, este că, din momentul aderării României la Schengen, viza românească va constitui o viză Schengen şi, prin urmare, acele zeci şi sute de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, care deţin şi vor deţine vize româneşti, vor putea călători cu viza românească în spaţiul dintre Prut şi Lisabona.
Odată cu aderarea României la Schengen, cetăţenii Republicii Moldova, din momentul în care au viză europeană, vor călători mult mai uşor în întreaga Europă, nu doar în România. Şi mai sper că România îşi va putea relaxa uşor politicile de viză şi politicile de control la frontieră, pentru că, în perioada premergătoare aderării la spaţiul Schengen, România trebuie să demonstreze o rigurozitate sporită a modului cum îşi controlează frontiera, cum eliberează vizele, ca să demonstreze că merită să adere la spaţiul Schengen. Şi există o tendinţă uneori de a aplica politici migraţionale ceva mai dure decât chiar în unele state Schengen. Odată cu aderarea României la Schengen, sper că presiunea asupra României de a demonstra că este mai catolică decât papa se va mai relaxa şi România va putea adopta o politică de vize ceva mai relaxată.”
