La Biblioteca Naţională a fost lansată „Cronica Basarabiei între anii 1918 - 1944”

Autorii cărţii, jurnalistul Vlad Darie şi fotograful Vlad Potîrniche au strîns laolaltă mai multe articole de presă şi fotografii din perioada interbelică. EI propun cititorilor o abordare mai completă a evenimentelor din acei ani, fără comentarii politice, concluzii, ci doar mărturiile presei româneşti şi sovietice din acele vremuri. Detalii are Diana Răileanu.

„Cronica Basarabiei între anii 1918 - 1944” trece în revistă evenimente relevante din acei ani prezentate în articole de presa. Iată un exemplu: articolul din 9 ianuarie 1918 publicat în ziarul „Pravda” relatează despre „ofiţerii români deghizaţi care vor să efectueze o lovitură de stat şi să anexeze Basarabia”. Ziua de 17 iunie 1918 este consemnată într-un articol din ziarul „Mişcarea” care vorbeşte despre nevoia de a consolida Unirea prin „temeiuri largi democratice”. Alte publicaţii la care se face referire în volum sunt „Izvestia”, „Adevărul”, „Plugarul Roş”, „Dreptatea” sau „Golos Revoliuţii”.

Jurnalistul Vlad Darie care s-a ocupat de selectarea textelor, spune că a recurs la acest principiu de prezentare a evenimentelor prin cronici gazetăreşti pentru a nu fi ispitit să recurgă la etichetarea regimurilor de atunci în terminologia de astăzi:

„Am vrut să contribuim la faptul că discuţiile referitor la o etapă foarte spinoasă, foarte sensibilă a istoriei noastre să fie făcute cu argumente. Noi am lucrat cu arhivele şi am reconstituit o cronică a presei româneşti, sovietice, care în mare măsură reflectă evenimentele tragice, dar şi pozitive care au avut loc în Basarabia în perioada 1918-1944. Este doar ceea ce am putut găsi, ceea ce a fost salvat în urma războaielor, revoluţiilor, pentru că din păcate colecţiile de ziar s-au păstrat numai fragmentar, nu integral.”

Comentând ideea autorilor de a însera într-o carte articole din ziarele româneşti şi cele sovietice, Paul Borzac scrie în „Jurnal de Chişinău” că alăturarea, în stil documentarist a deciziei Sfatului Ţării despre unirea cu România şi a Pactului Molotov-Ribbentrop, din 23 august 1939 nu are justificarea vizibilă.

De la jurnalistul Liviu Belâi am încercat să aflu în ce măsură volumul „Cronica Basarabiei între anii 1918 - 1944” a reuşit să expună nepărtinitor evenimentele de atunci:

„Cartea a urmărit să-i propună cititorului acest set de materiale, documente ale epocii fără părtinire. Cititorul modern este în stare să discearnă ce este grâu şi ce este neghină în aceste lucruri. O să vedeţi şi mostrele de aşa zisa limbă moldovenească şi o se vedeţi cum arăta şi cum trebuia să fie limba moldovenească şi cum avea să o vorbim noi astăzi, inclusiv şi asta.”

Istoricii recunosc că despre perioada interbelică deseori se relatează diferit. Unii o văd ca pe o perioadă de ocupaţie alţii ca pe una de revenire în arealul firesc. Adevărul este undeva la mijloc, opinează Maria Cioaric, pe care am întâlnit-o la lansarea de la Biblioteca Naţională:

„Am învăţat istoria în perioada sovietică şi am învăţat istoria Uniunii Sovietice, istoria Partidului Comunist, istoria distorsionată a ţării noastre în general. Acum, cu toată ruşinea, descoperim lucrurile cum au fost ele. Atunci cînd cunoşti îţi dai seama ce ai de făcut la moment, ce trebuie să faci pe viitor. Ştim că nu putem schimba trecutul, anumite lucruri, dar putem trage învăţăminte din trecut, ca să nu se mai repete.”

Volumul „Cronica Basarabiei între anii 1918 - 1944” conţine peste 250 de poze selectate şi tehnoredactate de cunoscutul fotograf Mihai Potîrniche. În imagini este prezentat bunăoară Arcul de Triumf din centrul Chişinăului, Primăria şi mai multe monumente şi edificii care austăzi nu mai sânt în peisajul arhitectonic al capitalei.