Linkuri accesibilitate

Anticipăm pentru anul 2012 nu o scădere economică, ci o răcire puternică a economiei moldoveneşti


Valeriu Prohnițchi
Valeriu Prohnițchi

Un interviu cu Valeriu Prohnițchi de la „Expert Group”.


Prognozele expertilor de la organizația „Expert Group” despre evolutiile economiei Moldovei în acest an sunt mai pesimiste decit ale politicienilor. Cu Valeriu Prohniţchi a stat de vorba Radu Benea.

Valeriu Prohniţchi: „Ca să spunem mai exact esenţa prognozelor noastre, noi anticipăm pentru anul 2012 nu o scădere economică, ci o răcire puternică a economiei moldoveneşti. Aritmetic, oricum rămânem pe plus, dar este un plus foarte apropiat de zero. De fapt, avem o stagnare, o stagnare care este cauzată de factori conjuncturali, dar şi de factori sistemici. Factorii conjuncturali sunt seceta foarte puternică care a afectat economia moldovenească, într-o proporţie mai mare decât s-a aşteptat toată lumea şi un alt factor important este impactul economic de pe urma crizei datoriilor suverane în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar agricultura nu are ponderea cea mai mare în produsul intern brut. Totuşi, de ce a scăzut economia atât de mult?

Valeriu Prohniţchi: „Nu, nu are. Sunt ambii factori de vină. Criza datoriilor suverane a avut un impact economic care s-a manifestat cu câteva faţete. În primul rând, aceasta a dus la scăderea încasărilor din exporturi.

În al doilea rând, aceasta a determinat o reducere foarte puternică a volumului de bani remişi de imigranţii moldoveni care lucrează în ţările europene.

Şi în al treilea rând, criza datoriilor suverane cumva a făcut şi investitorii străini care veneau în Republica Moldova mult mai precauţi, de data aceasta. Şi, iată prin aceste trei canale, şi s-a propagat acest efect nefast al crizei financiare, economice, care acum se produce în Uniunea Europeană. Dar criză care, de fapt, noi credem că cumva a depăşit etapa cea mai periculoasă, cea mai riscantă.

Cât despre agricultură, aveţi dreptate, atunci când spuneţi că nu are cea mai mare contribuţie la produsul intern brut, dar totuşi 10% din produsul intern brut revin agriculturii. Şi, atunci când vorbim de o scădere a valorii adăugate în agricultură cu aproape 20% faţă de anul precedent, ne dăm seama că aceasta trage puternic în jos economia moldovenească, atât la modul direct, cât şi indirect, prin efectele negative pe care le are scăderea producţiei agricole, asupra, de exemplu, industriei alimentare.”

Europa Liberă: Sunt şanse de redresare economică în 2013? Ce prognoze are centrul dumneavoastră?

Valeriu Prohniţchi: „Prognozele noastre pentru 2013 sunt mai luminoase, dacă pot să utilizez acest cuvânt. Aşteptăm o creştere de revenire destul de puternică, de recuperare destul de puternică, în sectorul agricol. Dar această creştere, după cum vă daţi bine seama, este doar un nou episod în această evoluţie sinusoidală a agriculturii moldoveneşti, care, după ani marcaţi de secete puternice, în mod firesc îşi revine la potenţialul natural, în anul următor.

Totuşi noi anticipăm ca în alte sectoare economice situaţia niţel să se îmbunătăţească, inclusiv în industrie unde aşteptăm o creştere cam de 5%, în construcţii unde aşteptăm cam aceeaşi creştere. Probabil că în sectorul serviciilor vom avea o revenire cam între 2-3%, mai mică decât cele cu care ne-am obişnuit în anii precedenţi, dar oricum importantă pentru economia moldovenească, care în proporţie de 60% aproape depinde de valoarea adăugată generată în sectorul serviciilor.

Din păcate, nu ne aşteptăm la o creştere spectaculoasă, spre exemplu, a ocupării pe piaţa forţei de muncă. În continuare, vom avea o rată foarte-foarte plăpândă de ocupare a forţei de muncă, cam de 40%, ceea ce ne plasează hăt departe în coada clasamentului european, atunci când vorbim de ocuparea populaţiei economic active.”

Europa Liberă: Guvernarea, în general, raportează cu optimism diverse succese pe calea reformelor economice. Acestea se răsfrâng şi asupra produsului intern brut sau cetăţenii vor trebui să mai aştepte roadele acestor reforme?

Valeriu Prohniţchi: „Unele reforme îşi manifestă impactul, dar, atunci când vorbim de reforme structurale, de obicei, efectul lor nu este observat imediat. Spre exemplu, dacă, acum 3 ani, am fi reformat sectorul justiţiei, azi în mod sigur am fi observat un impact economic pozitiv a acestei reforme asupra încrederii generale a investitorilor faţă de economia moldovenească. Şi vorbesc atât de investitorii străini, cât şi de cei locali.

O altă reformă care tot permanent este tergiversată şi despre care demult vorbim este reforma drastică a sectorului educaţiei, în special, atunci când este vorba de şcoli ocazionale, colegii şi aşa mai departe. Deci, dacă am fi făcut mai devreme aceste reforme, care demult se cer implementate, astăzi economia moldovenească ar fi fost mult mai puţin vulnerabilă în faţa şocurilor, atât interne, cât şi externe. Dar evident: cetăţenii ar trebui să înţeleagă un lucru foarte important: creşterea economică nu este generată de guvern, creşterea economică este generată de firmele private, de sectorul economiei reale, dacă putem să spunem aşa. Şi impactul asupra buzunarelor cetăţenilor vine evident prin ocupare şi prin salarii.

Am vorbit acum, mai sus, că ocuparea este practic la un nivel minim istoric şi este cea mai scăzută, în comparaţie cu alte ţări europene. Evident că nu ne putem aştepta la careva efecte imediate ale creşterii economice asupra cetăţenilor, atunci când avem un nivel de ocupare atât de scăzut a forţei de muncă. Plus că salariile în multe sectoare sunt foarte mici. Evident că este o problemă cu raportarea salariilor reale. Noi suntem foarte conştienţi de faptul că, probabil, nu se raportează nici jumătate din valoarea reală a salariilor, dar oricum deocamdată Republica Moldova stă destul de prost şi la capitolul remunerarea forţei de muncă.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG