Dumitru Spătaru publică pe site-ul tribuna.md un editorial despre situaţia presei independente din Republica Moldova, fără a menţiona vreun pretext anume. Autorul crede că s-ar fi ajuns într-o „situaţie anormală, cînd de libertatea presei nu sunt îngrijoraţi jurnaliştii, managerii media, donatorii, organizaţiile de media, ci… politicienii”. Dumitru Spătaru se referă la Maia Sandu şi Andrei Năstase despre care spune că ar fi singurii care ar fi semnalat că în Republica Moldova, practic, nu a rămas presă independentă. După părerea sa, însă, aceasta trebuie să fie una din preocupările majore ale cetăţenilor ce-şi doresc să trăiască într-un stat cu adevărat democratic. În caz contrar, perspectivele sunt sumbre şi ele arată în felul următor: „ne vom complace fiecare dintre noi în activităţile pe care le desfăşurăm zi de zi pînă când la un moment dat vom înţelege că presa a devenit un termen atât de diabolizat încât e ruşinos să spui cuiva că eşti jurnalist.”
Report.md continua tema sub semnătura Marianei Tabuncic, invocânt două cazuri concrete: cel al presiunilor exercitate asupra unor jurnaliști de investigaţie cu nume de referinţă după ce instituțiile de presă pe care le conduc au abordat subiecte ce puneau într-o lumină negativă liderii a două partide aflate la guvernare, şi cel al Jurnal TV, „principalul post TV de opoziție care ar fi pe punctul de a-și pierde licența”. Mariana Tabuncic scrie că, potrivit majorităţii experţilor, presiunile asupra Jurnal TV nu ar fi întâmplătoare, ele prevestind determinarea guvernării oligarhice de a se „conserva” la putere. „Pentru a-și atinge acest scop, guvernarea va încerca, în perioada următoare, în perspectiva alegerilor parlamentare care ar putea fi anticipate (sau ordinare în 2018), să anihileze orice opinie critică în măsură să-i creeze disconfort sau să alimenteze spiritul protestatar”, scrie Mariana Tabuncic. Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, citat în articol, consideră regretabilă reducerea la tăcere a Jurnal TV, pentru că astfel „societatea va fi lipsită de o voce de alternativă, care nu neapărat este una obiectivă în proporţie de 100%”, însă pe fundalul unei concentrări masive pe piaţa mediatică, existenţa acestei voci de alternativă aduce un minim echilibru.” Preşedinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, nu exclude că situaţia în care s-a pomenit Jurnal TV ar putea fi doar o filă dintr-un scenariu ce vizează pregătirea terenului pentru următoarele alegeri parlamentare: „În ultima campanie electorală, Jurnal TV a fost taxat dur de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în timp ce altor posturi, mă refer la cele din holdingul GMG (controlare de oligarhul Vlad Plahotniuc – n.n.), le erau iertate abateri foarte grave”, a sesizat Zaharia.
Într-un articol despre prima vizita oficială în calitate de președinte în afara țării a lui Igor Dodon, Dragoș Drăgan îl citează în report.md pe fostul ambasador al Republicii Moldova în Rusia, Anatol Țăranu. După părerea acestuia, Dodon nu ia pe nimeni din Guvern la Moscova pentru că „nu vrea să împartă cu nimeni laurii unor eventuale succese. Dacă se va reuși deblocarea exporturilor ca urmare a acestei vizite, aceasta va fi încă o dovadă că embargoul impus de Rusia are doar substrat politic, iar Dodon este omul Moscovei”, consideră pe de altă parte Țăranu. „Pur și simplu Moscova încearcă astfel să-i ridice autoritatea lui Dodon, care are reputația unui politician obedient Kremlinului”, observă analistul.
Agenţia Internaţională de Rating Financiar Moodys a menţinut ratingul Moldovei la nivelul B3, dar a îmbunătăţit perspectiva acestuia de la negativ la stabil. Referindu-se la această ştire, mold-street.md diluează entuziasmul ce transpare în toate comentariile oficiale referitoare la această evoluţie. Factorii-cheie pentru schimbarea perspectivei de rating la stabil rezidă atât în acţiunile guvernului, cât şi în noua facilitate de credit FMI. Ratingul Moldovei va rămâne totuşi limitat în mod semnificativ, arată în continuare mold-street.md, iar asta din cauza nivelului ridicat de sărăcie, bazei economice reduse, impedimentelor structurale din calea creşterii economice şi puterii instituţionale foarte slabe a ţării.
