Directorul IMAS Chișinău, sociologul Doru Petruți sugerează, citat de ziarul Timpul, că datele recensământului nu ar avea relevanță pentru că „rezultă în urma unui proces prost organizat și care a lăsat nerecenzată o parte considerabilă a societății”. „La capătul procesului au introdus o materie primă stricată, neperformantă, alterată extrem de mult”, mai afirmă Petruți. „Acum autoritățile se străduiesc să ne convingă că ceea ce rezultă e un produs bun de mâncat și să avem încredere în asta?”, se întreabă sociologul. În acelaşi articol este citat şi doctorul în economie, Mihai Bologan, director executiv iData. El consideră că recensământul trebuie privit ca o „colecție de informații, care poate fi utilizată pentru anumite scopuri exacte. E o fotografie a societății care poate fi mai mult sau mai puţin reuşită, dar „e mai bine să fie, decât să lipsească”.
Expertul în politici economice, Denis Gorea de la Institutul „Viitorul” încearcă să facă o estimare alternativă a numărului populaţiei prezente în ţară şi porneşte de la staticele despre școlarizarea copiilor. Acestea fiind singurele date care, potrivit expertului, sunt actualizate anual și „nu sunt supuse influenței politice în aceeași măsură ca și datele de la recensământ”. Analiza arată că în jur de 2500 de copii preșcolari părăsesc țara în fiecare an. Peste 100 de mii de copii care au început şcoala primară nu au absolvit gimnaziul în ultimii 15 ani. „Asistăm la un al doilea val masiv al migrației din Moldova, după cel de la sfârșitul anilor 90”, constată expertul. Pornind de la presupunerea că fiecare dintre aceşti copii a plecat din ţară împreună cu ambii părinţi, expertul estimează că populaţia Moldovei constituia în 2015 – 3,23 de miliarde de locuitori, cu 160 de mii mai puţini decât arătau datele statistice oficiale. Expertul susţine că dacă cifra estimată de el va fi apropiată de cea din recensământ atunci va fi limpede că rezultatele acestuia ar fi fost trucate, pentru că estimările expertului nu includ multe alte categorii care au părăsit țara din 2000 până acum. Denis Gorea concluzionează pe final că autorităţile moldovene sunt oarecum nepuntincioase în faţa migraţiei şi că nu le rămâne decât să ajusteze numărul bugetarilor în funcție de numărul de oameni prezenți pe teritoriul țării.
Pavel Păduraru semnează în Timpul articolul „trădătorii” în care analizează fenomenul traseismului politic. Jurnalistul amintește despre transfugii formațiunilor de dreapta, în special din PLDM și PL și cum au eșuat aceștia în tentativa de a se afirma separat în politică. „Partidele lor nu contează pentru alegători și sunt folosite ca „partide de buzunar” de mai marii țării doar pentru a fura voturi de pe dreapta”, crede jurnalistul. Pavel Păduraru amintește și despre răsunătoarele plecări din PCRM și afirmă în context că fostul comunist Mark Tkaciuk ar fi un exemplu de urmat. „Când s-a dezamăgit de Voronin, „substanța cenușie” nu a fugit în alt partid pentru mâncare, mașini sau vile, ci și-a depus curajos mandatul de deputat și a dispărut”, observă Pavel Păduraru. El notează pe final că după introducerea votului uninominal deputați „se vor putea vinde cu mai multă plăcere și cu mai puține dubii”. Iată de ce votul uninominal este „atât de important pentru actuala guvernare”, concluzionează Păduraru.
Lista realizărilor președintelui Igor Dodon la 100 de zile de mandat arată „jalnic”, crede directorul Institutului „Viitorul” Igor Munteanu într-un interviu pentru Ziarul Național. „Următoarele câteva mii de zile vor fi exact la fel – va promite în continuare lucruri hazardate şi nerealiste … ”, anticipează comentatorul. Despre insistența președintelui de a organiza negocieri trilaterale Igor Munteanu afirmă între altele că „ Republica Moldova nu este sub administrația militară a Federației Ruse ca să-și negocieze relațiile cu UE prin intermediul Moscovei ... ”. Cât despre referendumul inițiat de şeful statului, Igor Munteanu notează că „faci referendumuri când ai ce întreba și ai ce răspunde, nu când vrei să faci campanie politică pe banii statului”.
Despre şansele referendumului iniţiat de Igor Dodon portalul tribuna.md publică opinia comentatorului Victor Ciobanu care minimalizează efectele plebiscitului şi spune că acesta este „o mișcare a Președintelui Igor Dodon în a-și consolida, într-un fel, pozițiile electorale față de actuala guvernare, care vine la rândul său cu propuneri bizare de schimbare a sistemului electoral. Asistăm deocamdată doar la PR și lozinci – fără rezultate palpabile”, concluzionează comentatorul.
Tribuna îl citează şi pe analistul politic Valeriu Ostalep, care crede că guvernarea va împiedica desfășurarea referendumului. „Va fi mai mult un fel de ping-pong între structurile statului. Guvernarea nu are nici un interes ca să fie organizat astfel de referendum și asta va fi încă o metodă de luptă politică între ramurile puterii”, crede analistul.
Întâlnirile președintelui Igor Dodon cu liderul de la Tiraspol Vadim Krosnoselski sunt „acțiuni populiste făcute doar pentru imagine, nu și pentru rezolvarea unor probleme”, consideră juristul Asociației Promo-lex, Alexandru Zubco, citat de Ziarul de Gardă. Atât Dodon cât și Krasnoselski vor să arate că „se împacă, că negociază, vor să arate că lucrurile stau bine, dar nu este deloc așa, pentru că nimeni nu vrea să cedeze și nimeni nu vrea să facă pași reali”, opinează expertul în problema transnistreană.
