Linkuri accesibilitate

Recensămîntul din R. Moldova și confuzia deliberată dintre „etnie” și „naționalitate” (Dan Dungaciu/Adevărul)


Povestea cu „Balena albastră” (Remus Florescu/Adevărul).

În presa de la București se comentează rezultatul recensământului din Republica Moldova. O analiză amănunțită face Dan Dungaciu. O publică Adevărul. Concluzia este că cercetarea a fost din start prost concepută, jucând pe confuzia deliberată dintre „etnie” și „naționalitate”. Formularea întrebărilor în chestionar ar fi parte a „războiului informațional tacit, între Bucureşti şi Chişinău, (declanșat) încă de la apariţia Republicii Moldova ca stat (...). În realitate, scrie Dungaciu, chiar admiterea de către România ca o treime din fostul voievodat al Moldovei, complet nesemnificativă ca simbolistică istorică (...), să îşi asume numele întregului voievodat, prin dublarea numelui provinciei româneşti Moldova, a fost semnalul pentru Chişinău al declanşării acestei confruntări identitare mereu prezente în relaţia bilaterală, uneori explicit, întotdeauna tacit, (și) mereu ignorate la Bucureşti”. Practic, la recensământ, locuitorii Republicii Moldova au fost aduși în situația de a confunda etnia cu naționalitatea.

Dan Dungaciu compară modul în care sunt folosiți cei doi termeni în chestionar și respectiv pe buletinele de identitate și pe pașapoarte. La buletin completezi rubrica „apartenență etnică”, iar la pașaport – „naționalitate”. Miza amestecării celor doi termeni la recensământ este, în opinia analistului, întreținerea discretă, dar continuă, a ideii de etnie moldovenească, de națiune moldovenească. Numai că, mâine poimâine, prin același tip de mecanism, Chișinăul s-ar putea trezi și cu o „națiune transnistreană”. „Republica Moldova şi autorităţile guvernamentale au, fireşte, scrie Dungaciu, tot dreptul din lume de a alege şi promova proiectul identitar şi politic spre care tind. (...) Este însă profund regretabil ca un recensământ extrem de util acestui stat şi al cărui principal finanţator este statul român să fie utilizat ca instrument de manipulare şi promovare identitară”. Scopul lor nu este „să apropie, ci mai degrabă să răcească identitar relaţiile dintre cele două țări”.

Un alt subiect foarte prezent azi este povestea cu „Balena albastră”. Comentatorii încep să spună apăsat că este o diversiune, pe cât de cețoasă, pe atât de periculoasă. Mai ales din momentul în care politicienii români s-au decis să intervină. Remus Florescu scrie în Adevărul despre campania în care s-au aruncat primarul general al capitalei Gabriela Firea și ministrul de interne Carmen Dan: au de gând să meargă prin școli și licee și să le explice copiilor de ce nu e bine să joace jocul Balena albastră. Efectul poate fi de bumerang, avertizează profesorul universitar de psihologie Daniel David: să le stârnească copiilor curiozitatea pentru ceva ce încă nu este un fenomen foarte răspândit în România. Articolul mai precizează (cum o face și Florin Negruțiu de la republica.ro, de pildă) că marea problemă a sinuciderilor de adolescenți din Rusia este de fapt o știre falsă, preluată cu suspectă grabă de mass media din România.

În revista „22” - un articol de Traian Ungureanu despre urmările posibile ale Brexit-ului. Nu doar că Uniunea Europeană pierde Marea Britanie, arată autorul, dar pierde și Estul european, pe care, de fapt, nu l-a prea vrut. Experimentul european pare „clă­tinat de propriul lui succes”. Liderii europeni n-ar fi trebuit să uite că Europa a fost salvată „de ea însăși” în al Doilea Război Mondial de Statele Unite, Uniunea Sovietică și Marea Britanie. Acum, tentația spre „o formă de hegemonism german, de data as­ta, economic și civic-utopic” anunță căderea Europei în vechile greșeli.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG