Linkuri accesibilitate

Dezbaterea despre votul uninominal din Moldova nu se duce cum trebuie (Radu Carp/Adevărul)


Romania, Romanian newspapers

Revista presei românești.

Radu Carp scrie în „Adevărul” că problema nu e ce sistem de vot este mai bun, ci ce anume se dorește, pe termen lung, prin adoptarea lui. Nu e important cine intră în Parlament și cine nu la viitoarele alegeri (or asta au în vedere actualele partide când își pun problema), ci ce efecte va avea acest lucru. În prezent, în Moldova e în vigoare un sistem proporțional. Cu ceva timp în urmă, Partidul Democrat a făcut propunerea de trecere la sistemul majoritar. S-au ridicat multe obiecții, considerate în articol superficiale. Nu sistemul majoritar e cel care produce bipartidism, cum susțin adepții votului proporțional, ci sistemul mixt. ”Nu ştim ce consecinţe ar putea avea introducerea sistemului majoritar, dar, în condiţiile unor partide slabe şi a monopolului resurselor financiare de către oligarhul Plahotniuc, probabilitatea de a genera un sistem autoritar cu doi capi ai executivului care se înţeleg foarte bine în ceea ce priveşte gestionarea puterii este foarte mare. Păstrarea reprezentării proporţionale ar face ca sistemul coaliţiilor largi de partide, negociate îndelung şi afectate de instabilitate cronică, să se perpetueze”. Așadar și aici sunt riscuri: Irlanda de Nord, de pildă, a aplicat douăzeci de ani votul proporțional. Totul a fost bine până ce, după ultimele alegeri, s-au creat premisele formării unei majorități în jurul unui ”partid ultranaţionalist care doreşte reunificarea cu Irlanda”: Sinn Fein.

O nouă analiză semnată de experții LARICS apare în „Adevărul”. De această dată, este vorba despre războaiele informaționale la care au fost expuși românii nu de azi, de ieri, ci de vreo cinci sute de ani încoace. Deci, ”dezinformări” vechi și noi, de la legenda cruzimii voievodului Vlad Țepeș, până la intențiile de ”etnocid” împotriva minorității maghiare în vremea lui Ceaușescu; de la versiunea transmisă către Occident despre ciocnirile interetnice din martie 1990 până la insistența cu care în presa occidentală se vorbește despre discriminarea romilor care sunt astfel siliți să emigreze în occident, despre infestarea cu infractori de origine română a unor țări, Italia mai ales, despre riscul unor fluvii de imigranți cu cetățenie română (români, romi, dar și basarabeni cu cetățenie română), care năvălesc să consume resursele de asistență socială ale unor țări. Analiza LARICS arată că asemenea dezinformări sunt agravate de preluarea rapidă și fără verificări, de către presa din România. Altele răspund direct unor interese politice din afară, fie că e vorba de campaniile electorale din state europene, fie că e vorba de Rusia. Cum s-ar putea stăvili fenomenul? Mai multă responsabilitate din partea presei, dar și instituirea unor ”întâlniri off the record cu directori de mass-media şi lideri de opinie importanţi, în cursul cărora politicienii să le explice natura unui conflict şi punctul de vedere al României în problema respectivă, pentru ca respectivii ziarişti să fie conştienţi de această abordare, atunci când vor fi confruntaţi cu un val de ştiri ostile, aparent neutre, echidistante. În SUA (...) este deja o procedură de rutină”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG