Linkuri accesibilitate

Nu avem dreptul să permitem ca o ficţiune sovietică, deja anacronică, să ne batjocorească istoria (Răzvan Voncu/Adevărul)


Revista presei românești.

Răzvan Voncu scrie azi în continuarea comentariului său de săptămâna trecută din Adevărul despre cum încearcă Igor Dodon să submineze nu doar ideea unionistă, ci însăși ideea de statalitate a României.

În speță, e vorba de propunerea ca materia numită istoria românilor din programa școlară din Republica Moldova să devină istoria Moldovei. Ambasadorul Chișinăului la București a ținut recent să iasă în public cu declarația că „Republica Moldova nu (mai) e Basarabia” - aluzie la grafitti-urile din spațiul românesc, de genul „Basarabia e România”. Voncu scrie, la rândul lui, că „Republica Moldova nu e Moldova, ci un stat încropit din petice de Moldova şi Ucraina, conform unei logici staliniste condamnată în 1989”. O asemenea idee n-ar avea cum să fie susținută nici de premierul Pavel Filip, nici de liderul partidului aflat la guvernare, Vlad Plahotniuc. Dar rămîne riscantă, pentru că susţine „invenţia unui popor moldovenesc, a unei limbi moldoveneşti şi, mai ales, ideea statului artificial numit România. „Nu avem dreptul să permitem ca o ficţiune sovietică, deja anacronică, să ne batjocorească istoria”, insistă comentatorul de la „Adevărul”.

„Adevărul” publică și un interviu cu corespondentul agenției Tass la București, Nikolai Morozov, același care a reprezentat aici agenția timp de aproape 20 de ani, din anii 80 până în 2002. Morozov se afla la București la revoluția din decembrie 1989. E întrebat de reporterul Adevărul dacă a furnizat agenției rusești cifra de 5000 de morți în ziua de 21 decembrie 1989, când de fapt fuseseră numai 49. Morozov neagă ferm și sugerează că nu s-a produs niciun text care să probeze acuzația. Interviul conține și o întrebare referitoare la viitorul relației dintre Republica Moldova și România. „Sunt posibile cele mai spectaculoase răsturnări de conjunctură politică. Aşa că, teoretic, este posibil absolut orice, inclusiv Unirea (cu România). Problema este însă, continuă Morozov, dacă vorbim despre ceva durabil, dacă această ipotetică unire nu aduce cu ea, cumva, mai multe probleme decât satisfacţii?”.

O analiză publicată pe site-ul Republica.ro, semnată Radu Crăciun, semnalează „comportamentul bizar al liderilor europeni, de la est la vest”, când vine vorba despre proiectul Europei în două viteze. O ia dinspre Est spre Vest. Cehia, Slovacia, România și Bulgaria au spus deja răspicat că se opun unei Europe cu două viteze. Cu toate astea, susține autorul analizei, cam toate furnizează involuntar argumente pentru această soluție, preferată, pe cât se pare, de vestici. Vestul însă, crede Radu Crăciun, nu vede decât performanțele mai slabe ale Estului, nu și adevărata problemă: respingerea, în această parte a continentului, a unei integrări mai profunde, din momentul în care a intervenit criza economică mondială. Cum s-ar spune, ”solidaritatea care funcționase la bine nu mai era funcțională și la rău”.

Da, Uniunea Europeană și fiecare dintre statele membre se confruntă acum, într-un fel sau altul cu problema identitară, cu tendințe naționaliste. Andrei Pleșu abordează pieziș tema, în „Adevărul”. De câteva zile, un subiect face furori pe internetul: speech-urile în engleză și franceză ale ministrului român al muncii, doamna Olguța Vasilescu. Dar ar mai fi și unul mai vechi, al fostului președinte Emil Constantinescu. Reamintind că celebrul Vaclav Havel nu vorbea decât în cehă indiferent unde se afla, Pleșu sfătuiește cuminte: ”dacă ţineţi să aveţi grijă de imaginea ţării, vorbiţi bine româneşte. Iar dacă, în împrejurări trans-frontaliere, vreţi să vorbiţi şi alte limbi (ca să vadă omenirea cât suntem, de deştepţi!), atunci, înainte de a le vorbi, învăţaţi-le!”

XS
SM
MD
LG