Linkuri accesibilitate

„Ca după război: Populația Republicii Moldova la nivelul anului 1959” (V. Sprînceană/platzforma.md;DW.de)


„Performanța” președintelui Igor Dodon să-şi mănânce bruma de credibilitate în mai puţin de trei luni (Răzvan Voncu/Adevărul.md).

Analistul politic Nicolae Negru comentează în cheie pozitivă, într-un editorial publicat pe site-ul Ziarului Național (ziarulnational.md), rezultatele concursului de achiziționare a energiei electrice pentru Republica Moldova care a stabilit învingător o companie din Ucraina și nu pe Centrala de la Cuciurgan ce aparține companiei ruse „Inter RAO EES”. Această decizie de natură comercială, în opinia lui Negru, ascunde motive politice și geopolitice serioase. Comentatorul politic susține că administrația separatistă de la Tiraspol a pierdut cea mai mare sursă de venit în bugetul său, iar Moscova va fi nevoită să suporte cheltuieli neprevăzute. Nicolae Negru mai susține că decizia pare să contureze perspectiva consolidării unui parteneriat dintre Chișinău și Kiev, iar „coordonatorul executiv” (autorul îl are în vedere pe Vlad Plahotniuc) îi demonstrează Moscovei că prețuiește mult relațiile cu Ucraina și din perspectiva obținerii controlului de facto asupra teritoriului transnistrean.

Rezultatele recensământului din 2014 publicate abia vineri, 31 martie, sunt comentate de dw.de. Ca după război: Populația Republicii Moldova la nivelul anului 1959”, titrează corespondență pe această temă. Datele recensământului arată că Republica Moldova a revenit la nivelul demografic din anul 1959, când în țară locuiau aproximativ 2,89 mln. de cetățeni, se arată în articol. Numărul populației Chișinăului a scăzut cu circa 57 mii de oameni, ajungând la 532 513 de locuitori. Este citat directorul Institutului de Marketing și Sondaje „IMAS-INC Chișinău”, Doru Petruți, care a criticat felul în care s-a desfășurat recensământul, menționând că acest produs sociologic nu ar fi credibil.

Un alt sociolog, Vitalie Sprânceană de la platzforma.md, scrie că recensământul nu a măsurat „nimic ca lumea.” În opinia lui Sprânceană, numărul populației a fost stabilit destul de aproximativ, iar etnia, limba și religia nu trebuiau evaluate în genere. Totuși, în baza rezultatelor publicate, autorul comentariului notează că, la aproape 25 ani de la declararea independenței, avem un tablou general „foarte tragic.” „[…] Între 1989 și 2014 am pierdut vreo 860 mii de cetățeni. Cam 20% din populație. A cincea parte. […] Fără un război de proporții […] Fără alte cataclisme naturale majore. Adică am pierdut 1/5 din populație pe timp de pace și tihnă”, punctează autorul comentariului.

Fostul consilier prezidențial, Vlad Țurcanu, comentează la Radio Chișinău (radiochisinau.md) semnarea de către de către Igor Dodon a Memorandumului de cooperare între Republica Moldova și Comisia Economică Eurasiatică. Comentatorul politic susține că documentul nu are nici o valoare juridică și că Dodon forțează nota, care ar însemna că, probabil, a făcut promisiuni sponsorilor săi politici să ducă Republica Moldova acolo unde n-are ce căuta. Vlad Țurcanu consideră că Parlamentul și actuala guvernare trebuie să ia atitudine față de „acțiunile și declarațiile anticonstituționale ale lui Igor Dodon.”

Răzvan Voncu observă într-un editorial publicat pe site-ul adevarul.md că „performanța” președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, este că a reuşit să-şi mănânce bruma de credibilitate în mai puţin de trei luni, rămânând să se bazeze de acum încolo numai pe lozinci, provocări şi aberaţii. Autorul editorialului notează că România continuă să sprijine Guvernul Republicii Moldova, în încercarea de a scoate teritoriul dintre Prut şi Nistru din criză. „La Bucureşti, e de mult limpede care e rolul lui Dodon, în piesa montată de Vladimir Plahotniuc: acela de a frâna cât mai mult aderarea Republicii Moldova la UE”, punctează Răzvan Voncu, potrivit căruia „ideea echipei lui Plahotniuc e de a menţine acest stat într-o zonă gri, între două lumi.”

Agerpres.ro îl citează pe ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, care a prezidat reuniunea Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova, prilej cu care a remarcat progresele înregistrate de Republica Moldova pe calea integrării europene. Oficialul român a declarat că „nu trebuie să uităm că principalii beneficiari ai parcursului european al Republicii Moldova sunt cetățenii săi.”

Digi24.ro publică o amplă corespondență din Transnistria în care observă că situaţia economică şi socială a regiunii relevă o stare de degradare care se accelerează, iar pe acest fond absenţa unor perspective de inversare a tendinţei, coroborată cu prezenţa militarilor ruşi, ar putea face şi mai strident tonul Tiraspolului în negocierile pentru soluţionarea dosarului. Autorii corespondenței notează că perspectivele pentru oamenii din Transnistria sunt cu mult mai firave decât ale celor din Republica Moldova: o parte semnificativă a populaţiei a plecat din regiune în căutarea unui rost, iar o altă parte a îmbătrânit. Fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, susține că regimul de la Tiraspol parazitează pe lipsa de control din partea Republicii Moldova şi Ucrainei, creând tensiuni şi surse de şantaj inclusiv prin intermediul formatelor 1+1 şi 5+2. În opinia lui Munteanu, un control de frontieră moldo-ucrainean „ar putea accelera politica de reintegrare” a Republicii Moldova.

Fostul premier Ion Sturza face pe pagina sa de Facebook o radiografie a situației politice a momentului din Republica Moldova, menționând ironic că Igor Dodon este „prezidentul Federației Ruse în Republica Moldova.” „Tovarășul Dodon ar trebui să înțeleagă că implementarea agendei străine în propria țară este o trădare de stat. Ar fi bine să nu uite și că, pe lângă electoratul nostalgic al epocii „de aur”, există și altă lume”, scrie Sturza. Cu referire la cea de-a doua tabără politică, fostul premier notează că oligarhia „proeuropeană” o tot dă cu „inițiative”. Uninominalul imperativ a rămas doar în Coreea de Nord, observă el. Cu referire la eșichierul politic unionist, Ion Sturza scrie că Ghimpu este un Roșca „reîncarnat”, doar că mai puțin sofisticat.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG