Linkuri accesibilitate

„Dodon nu e mancurt, e o anomalie” (Nicolae Negru/Ziarul Național).

„Îngrijorările ascunse ale UE şi adaptabilitatea guvernării” este analiza semnată pe site-un agenției de presă IPN de politologul Dionis Cenuşa la încheierea Consiliul de Asociere UE – Moldova care a avut loc la Bruxelles, la 31 martie. Una din observaţiile autorului este că discursul Comisarul pentru Politica Europeană de Vecinătate, Johannes Hahn, ar trăda o serie de temeri ale UE în ce priveşte implementarea Acordului de Asociere, continuitatea reformelor, îngrijorări ce ţin de sectorul media şi noul Cod al Audiovizualului, precum şi de modificarea sistemului electoral. „Îngrijorările rezidă din faptul că inițiativa privind votul uninominal nu se bucură de consens larg în rândul forțelor politice din țară. […] Hahn sugerează autorităților de la Chișinău să asigure o consultare autentică cu sectorul asociativ”, notează Cenuşa.

O altă observaţie a politologului este că autoritățile de la Chișinău au încercat să exploateze fobiile geopolitice ale UE, prezentând demersurile euroasiatice ale Președintelui Igor Dodon. „Dar cruciada pro-europeană a premierului Filip contra vectorul euroasiatic în Moldova a rămas neapreciată de către europeni”. Dionis Cenuşa că deşi autoritățile deşi „nu se eschivează de la agenda reformelor” şi „promit să livreze rezultate”, în realitate, „reformele sunt deseori parțiale sau neterminate”.

Vizită premierului moldovean Pavel Filip la Bruxelles este comentată şi de Petru Bogatu în obișnuita sa cronică a evenimentelor politice de la canalul Prime TV. „Republica Moldova rămâne în grațiile Uniunii Europene”, este concluzia comentatorului. „Susținerea pe care o reconfirmă Bruxelles-ul demonstrează că Republica Moldova nu lipsește din concertul european, e nevoie doar să-și interpreteze competent și onest partitura”, notează Bogatu și trece la capitolul reformelor restante Legea Integrității și Codul Audiovizualului. Comentatorul observă că în „totală disonanță” cu politica oficială a guvernului ar fi ultima ieșire la rampă a președintelui Dodon, cea în care și-a prezentat bilanțul celor 100 de zile de mandat anunțând, între altele, un referendum la toamnă. „Apetitul lui Dodon pentru noi atribuții, atacurile împotriva istoriei naționale, promisiunile de a lupta cu unioniștii [...] sunt de fapt niște deșănțate declarații de război. Dodon calcă pe grebla lui Voronin”, mai remarcă Petru Bogatu.

Celor o sută de zile de mandat ale președintelui Igor Dodon își dedică comentariul de pe tribuna.md editorialistul Dumitru Spătaru. După părerea sa, Igor Dodon s-ar fi poziționat destul de bine în această perioadă și ar fi reușit să devină, după guvernarea declarată pro-europeană, cel de-al doilea pol al lumii politice bipolare de la Chişinău. Această polarizare despre care unii spun că ar fi firească, iar alții cred că ar fi apărut artificial urmare a unor înţelegeri prealabile între Igor Dodon şi coaliţia de guvernare, ar avantaja ambele părţi, observă Dumitru Spătaru. El crede că Dodon folosind acestă polarizare şi-ar fi conservat în mare parte rating-ul politic. „S-a menţinut pe val, lucru care ar fi fost extrem de greu de obţinut în alte condiţii, dat fiind prerogativele destul de restrânse ale şefului statului”, concluzionează Dumitru Spătaru.

Despre același subiect scrie, în Evenimentul Zilei, Mădălin Necșuțu într-un comentariul pe care îl intitulează „Parastasul Moldovei de 100 de zile”. „Dodon nu a schimbat nimic în cele 100 de zile de mandat. Din contră, a reușit să antagonizeze și mai tare și să sape mai adânc în scopul scindării populației. Restul e populism ieftin de campanie” este concluzia autorului. Despre referendumul consultativ inițiat de șeful statului, Necșuțu scrie că Dodon vrea astfel să facă PSRM-ului și sieși o „frumoasă campanie electorală populistă plătită din banii cetățenilor”. Dodon vrea „să mai cânte și el un pic prohodul visteriei Moldovei și să facă un „parastas creștinesc” finanțelor țării.”

„Dodon nu e mancurt, e o anomalie”, notează Nicolae Negru în editorialul său din Ziarul Naţional. Comentatorul face şi el referinţă la conferinţa de bilanţ a preşedintelui, la care acesta a amintit între altele despre harta Moldovei anului 1790 pe care i-a dăruit-o mai demult preşedintele rus, Vladimir Putin. „Dodon se comportă ca un amnezic spălat pe creier, amenințând-o pe „mamă-sa” că îi va lua casa și pământurile pe care stăpânul său de la Kremlin i le-a „donat” cu o hartă. Însă Dodon a avut șansa recuperării, el nu e un mancurt, e o anomalie”, concluzionează Nicolae Negru.

Anularea imunității deputaților, o unealtă de șantaj într-un stat capturat”, titrează report.md înntr-un articol în care se relatează despre dezbaterile parlamentare de săptămâna trecută când inițiativa PD de anulare a imunității a fost votată în prima lectură. În material sunt inserate şi opinii ale experților. Preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Galina Bostan, afirmă că „retragerea imunităţii deputaţilor este un instrument util în domeniul anticorupţie”, doar că în actualul context politic recomandă „mai multă precauţie”. După părerea sa, o astfel de inițiativă ar fi trebuie să vină din partea opoziției și nu a guvernării. Directorul executiv al Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, e de părere că „într-un stat captiv, cum este Republica Moldova, când organele de drept sunt utilizate ca bâtă împotriva oponenţilor politicilor şi a concurenţilor în afaceri, iniţiativa nu este altceva decât o posibilitate de a te debarasa de persoanele neloiale” și ar putea duce la persecuții și intimidări, mai crede Lilia Carasciuc.

Politologul Alexandru Solcan continuă seria de comentarii pe deschide.md în care analizează sistemele electorale și ajunge de această dată la cel mixt. Analistul descrie avantajele și neajunsurile acestui sistem. Cu referire la Republica Moldova, Solcan notează că aplicarea sistemului uninominal, dar și a celui proporțional, în formule separate sau mixte, ar avea mai multe impedimente, între care factorul transnistrean, diaspora și posibilitatea coruperii alegătorilor și/sau a deputaților. „Să nu uităm încă că politica este considerată și o artă a posibilului. De aceea, în identificarea soluțiilor, este important să rămânem raționali și pragmatici”, îndeamnă Alexandru Solcan.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG