Linkuri accesibilitate

Moldova este forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană (Dionis Cenușă/IPN)


Revista presei de la Chișinău.

Protestele anticorupție din Rusia, din acest weekend, au fost urmărite și la Chișinău. Jurnalista Natalia Morari a scris pe rețelele de socializare că „ceea ce se întâmplă astăzi în Rusia este istorie”. Potrivit ei, „fără să vrea, Kremlinul a creat cea mai puternică mișcare protestatară din ultimii 17 ani”. Jurnalista mai observă că „lumea a iesit în stradă în pofida faptului că după protestele din 2012 unii dintre protestatari au fost condamnați la ani de pușcărie”. Și de această dată, sute de participanți care au protestat în zeci de orașe, au fost reținuți de forțele de ordine, inclusiv și liderul opoziției Alexey Navalny, activist și politician care s-a evidențiat în ultimii ani, criticând corupția din Rusia și regimul lui Vladimir Putin. Analistul politic Petru Bogatu crede că protestele din aceste weekend au fost cele mai numeroase manifestații antiguvernamentale din ultimii ani. Totuși, mai scrie analistul pe rețelele de socializare, televiziunile centrale de la Moscova nu au transmis nici o știre despre aceste oamenii care au ieșit în stradă să manifeste împotriva corupției.

„Moldova este forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană”, este de părere analistul Dionis Cenușă. Într-un comentariu publicat de Agenția de presă IPN, autorul observă că președintele Igor Dodon face tot posibilul pentru a apropia Republica Moldova de Rusia, inclusiv în schimbul unor dividende politice. Dacă socialiștii vor reuși să se impună la alegerile din 2018, există tot mai multe indicii că vor desfășura o turnură radicală pentru Moldova, mai adaugă Dionis Cenușă. Potrivit lui, acțiunile președintelui din ultima perioadă, au rolul de a pregăti și de a imuniza societatea contra unor manifestări pro-europene, care ar putea să se desfășoare eventual după o posibilă decizie de a stopa integrarea europeană și de a o înlocui gradual cu cea euroasiatică. „Pașii președintelui în direcția Rusiei devin tot mai consistenți și respectiv convingători pentru segmente mai largi de cetățeni, în timp ce guvernarea este încă tratată cu neîncredere de către populație”. Dionis Cenușă mai scrie că „ezitările guvernării de a impulsiona reformele nu fac altceva decât să-l ajute și mai mult pe președintele Dodon”.

În contextul zilei de 27 martie, când se fac 99 de ani de la unirea Basarabiei cu România de la 1918, directorul Agenției de presă IPN, Valeriu Vasilică face o scurtă analiză a segmentului unionist din Republica Moldova. Potrivit observațiilor sale, deși curentul pro-unionist capătă popularitate în ultimii ani, acest proiect nu reprezintă o prioritate în societate. Autorul scrie că unirea Republicii Moldova cu România „rămâne preponderent de domeniul ocupaţiilor şi intereselor persoanelor şi formaţiunilor politice. Şi aceasta pentru că societatea în ansamblu are alte priorităţi ale problemelor vitale”. Valeriu Vasilică mai scrie că „nimeni dintre puterile mari nu are atâta interes pentru o eventuală „unire” a neînsemnatului stat Republica Moldova cu România, cu sau fără problema regiunii transnistreane, ca să-și asume niște costuri atât de mari cu rezultate atât de imprevizibile. Este adevărat totuși că o posibilitate teoretică a unirii ar exista, în cazul unor deflagrații regionale sau mondiale”, mai adaugă autorul. „O unire forțată sau de conjunctură externă ar putea însă să nu fie de durată”, mai crede Valeriu Vasilică.

Într-un comentariu publicat de tribuna.md, Dumitru Spătaru face o trecere în revistă a factorilor care vor juca un rol important în alegerile în baza sistemului electoral uninominal. Potrivit autorului, cel mai important factor va fi cel administrativ, inclusiv pentru „capacitatea primarilor de a exercita o presiune asupra alegătorilor” locali. Al doilea factor va fi cel uman. Dumitru Spătaru crede că o echipă formată din „persoane cunoscute într-un raion sau într-un sat anume, opinia cărora contează pentru restul cetățenilor, evident că șansele candidatului vor fi mai mari”. Banii vor conta și ei. Și nu este vorba doar de „cumpărarea de voturi”, cât și de posibilitățile candidaților de a investi în campania electorală, dar și de influența pe care o au oameniii cu bani asupra alegătorilor. Dumitru Spătaru se referă la cetățenii „care consideră, de multe ori că, dacă un politician a reușit să facă bani pentru sine, va reuși să facă și pentru localitatea lor”.

„Putin contra Plahotniuc?”, se întreabă într-un editorial publicat de Ziarulnational.md, analistul Nicolae Negru. Autorul pornește de la faptul că „arestarea ex-deputatului Iurie Bolboceanu pentu trădare și spionaj în folosul Rusiei o fi enervat serviciile speciale rusești”. Potrivit lui, „unele publicații de limba rusă consideră că arestarea lui Bolboceanu e legată de plecarea acestuia din PD, acum doi ani și ceva. Totuși, orice s-ar spune de Plahotniuc, el nu este un sinucigaș ca să intre în conflict cu serviciile secrete ruse de dragul unui fost membru de partid”, crede Nicolae Negru. Analistul mai scrie că deși minor în sine, cazul Bolboceanu are o importanță mare, dacă este privit în context. După nota de protest semnată de Candu și Filip vizând serviciile speciale rusești care îi hărțuisec pe oficialii moldoveni la intrarea și ieșirea din Rusia, arestarea ex-deputatului PD poate fi interpretată în două feluri: 1) ca o despărțire a SIS-ului de perioada dependenței depline de FSB, 2) ca o demonstrație de forță și o palmă răsunătoare dată de PD Moscovei, care mizează deschis pe Dodon și nu numai că refuză să vorbească cu Plahotniuc, ci îl și hărțuiește, încearcă să-l pună sub monitorizare internațională, deși el i-a asigurat victoria candidatului socialist în alegeri”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG