Linkuri accesibilitate

Expert: „Dacă instituţiile şi-ar fi făcut treaba noi poate am fi avut o parte din banii delapidaţi”

Președintele parlamentului, Andrian Candu, a declarat în cadrul unei teleconferințepartea a doua a raportului companiei americane Kroll, ce investighează dispariția a circa un miliard de dolari din băncile falimentate, ar putea fi gata în lunile aprilie-mai. Termenul vehiculat anterior pentru faza de recuperare a activelor era februarie 2017. „Contează calitatea raportului şi faptul că prin publicarea lui să nu fie aduse prejudicii statului”, a spus Candu. Şeful legislativului a dat asigurări că toţi demnitarii implicați în această fraudă vor fi deferiți justiției, lucru pus la îndoială de unii experţi, după cum veţi auzi din relatarea Valentinei Basiul.

Autorităţile investighează implicarea nu doar a funcționarilor bancari de rând, dar şi a factorilor de decizie responsabili de gestionarea sistemului, inclusiv conducerea Băncii Naționale, a ţinut să precizeze președintele parlamentului, Andrian Candu. El a spus că procesele de durată ţin de mersul firesc al anchetei, nicidecum de pretins protecționism, aşa cum au sugerat unele voci.

Andrian Candu: „Credeţi-mă, lecţia pe care a plătit-o clasa politică pentru administrarea necorespunzătoare a întregului proces legat de frauda bancară şi de spălarea banilor a fost destul de dură ca cineva să încerce măcar să-i vină ca idee o anumită protecție. Nimeni, absolut nimeni, nu va fi mai presus de lege şi toţi cei implicați cu siguranță vor răspunde, implicați direct sau implicați indirect prin neglijență”.

Şeful Legislativului, care în mai 2015 a făcut public, la presiunea opiniei publice, primul raport al companiei americane Kroll, a afirmat că cea de-a doua fază a anchetei prevede identificarea beneficiarilor, localizare şi sechestrarea activelor deținute de aceștia. Chiar dacă Andrian Candu a spus că „toţi aşteaptă cine sunt în spatele schemelor şi unde au dispărut banii”, de data aceasta el nu va proceda la fel, deoarece ar putea prejudicia întreaga procedură de recuperare.

Fostul premier Ion Sturza a scris pe o reţea de socializare că cea de-a doua fază a raportului efectuat de compania americană Kroll va detalia traseul banilor şi lista intermediarilor, fără a ajunge la beneficiarii finali. „Şansele de recuperare sunt aproape de zero”, a afirmat Sturza.

Experţi străini au lăudat eforturile băncii centrale din ultimii doi ani de a redresa situaţia din sectorul financiar-bancar. Nu doar băncile comerciale cu probleme vor fi evaluate în acest an, dar şi BNM.

În ciuda faptului că unii decidenți politici spun că în momentul fraudei bancare din 2014 regulatorul bancar nu avea pârghiile necesare, economistul Alexandru Fală, de la Centrul analitic Expert-grup, este de părere ca instituția avea mecanisme şi norme legale suficiente pentru a interveni şi a opri furtul de banii.

Iar în acest caz e normal ca cei care au administrat domeniul să poarte responsabilitate nu doar penală, dar şi pecuniară:

Alexandru Fală: „Noi efectiv nu înţelegem cine este vinovat în acest caz şi organele de anchetă din Republica Moldova nu oferă un răspuns la această întrebare. Pe mine, ca cetăţean, mă îngrijorează acest lucru. Dacă instituţiile şi-ar fi făcut treaba noi poate am fi avut o parte din banii delapidaţi, ar fi fost reîntorşi, atunci evident şi povara asupra contribuabilului ar fi fost una mai mică”.

Procedura de recuperare a banilor dispăruţi, mai curând a unei parți din aceștia, va fi de durată, sunt de părere mai oameni avizaţi, întrucât schema a fost complexă, iar banii au tranzitat mai multe ţări. Nimeni nu poate spune ce volum de bani ar putea reveni în visteria statului.

În opinia lui Alaxandru Fală, CNA, procuratura şi SIS ar fi instituțiile care ar avea partea lor de vină pentru „scurgerea” miliardelor de lei în străinătate.

Deşi oamenii legii au încercat să demonstreze că ancheta bate pasul pe loc din cauza complexităţii ei şi întârzierii unor răspunsuri de la colegii lor din alte ţări, mai mulţi experţi au mari rezerve faţă de actul de justiţie, pe care-l califica drept selectiv şi netransparent.

În rapoartele anterioare efectuate de compania americană Kroll se menţionează numele lui Ilan Shor ca fiind unul dintre beneficiarii operațiunii de sustragere a banilor din sistemul bancar. Shor se află sub anchetă, în arest la domiciliu de mai bine de jumătate de an. Potrivit procurorilor, mai sunt anchetate grupul Grigore Gacichevici, ex-președintele BEM, şi grupul Veaceslav Platon. Fostul premier Vlad Filat este, deocamdată, singurul personaj condamnat, având şi o sentinţă definitivă.

XS
SM
MD
LG