Linkuri accesibilitate

Datele celui mai recent recensământ arată că în R. Moldova sînt aproximativ 1.800 de musulmani, dar Liga Islamică operează cu cifre între 15.000-20.000.

Se apropie de sfârșit luna sacră islamică – Ramadanul/Ramazanul, timp în care musulmanii din toată lumea, inclusiv din Republica Moldova, au ținut un post strict obligatoriu de la răsăritul soarelui până la apus. Natalia Sergheev a vizitat Centrul cultural islamic de la Chișinău unde a stat la masă cu musulmanii în ultimele zile de Ramadan și a vorbit despre viața lor de după oficializarea cultului religios.

„Bună ziua!”, mă întâmpină politicos o fetiță de-o șchiopă de îndată ce calc în curtea moscheii din Chișinău. Era fiica muftiului (liderul unei comunități de musulmani – n.r.) Ligii Islamice din Moldova Sergiu Sochircă care s-a apropiat și el imediat. „Cer scuze, dar nu putem strânge mâna, e Ramadan”, mi-a răspuns politicos când i-am întins mâna din obișnuință, în semn de salut.

Luna sfântă la islamici, Ramadanul sau Ramazanul, după pronunția turcească, presupune abținere de la mâncare, băutură și relații sexuale de la răsăritul până la apusul soarelui, când „un fir alb de păr nu mai poate fi distins printre firele negre”. Sfârșitul postului este marcat prin sărbătoarea Eid-ul-Fitr, când musulmanii se adună la moschee și se roagă împreună, în semn de unitate.

Ramadanul e o purificare a sufletului, o încercare de apropiere de Dumnezeu prin abținerea de la plăcerile vieții și prin săvârșirea unor fapte bune, explică Sochircă.

Sergiu Sochirca

Sergiu Sochirca

„Ne rugăm pentru iertare, pentru bunăstarea fiecăruia în parte, pentru Republica Moldova, să nu existe războaie, încercăm să cerem raiul – cel mai mare scop al unui musulman.”

În Republica Moldova, islamul a fost înregistrat drept cult religios în martie 2011. Decizia autorităților a stârnit mari nemulțumiri în rândurile creștin-ortodocșilor care au protestat activ împotriva oficializării oricăror culte religioase, fără a ține cont de vechime și numărul adepților, cu excepția celui ortodox.

„La orice rugăciune de vinerea era prezentă și poliția care verifica toate persoanele care intrau și care ieșeau de la adunare. Acum, autoritățile sunt mult mai tolerante în contextul în care pentru Republica Moldova se impune aderarea la UE și promovarea valorilor de respectare a drepturilor omului. Cred că asta a jucat un rol foarte important ca între cultele religioase și autorități să fie vreun dialog.”

Soția președintelui organizației islamice, Ana Sochircă, spune că și atitudinea societății s-a îmbunătățit în ultimii ani. Moldovenii au devenit mult mai toleranți și n-o mai petrec cu privirile când merge pe stradă, spune femeia.

Ana Sochircă

Ana Sochircă

„Ne făceam griji pentru fiica noastră care poartă văl la școală. Însă și colegii, și profesorii au fost înțelegători. Ea spune că se simte mult mai respectată. Reacția a fost foarte pozitivă, chiar mai bună decât ne așteptam.”

După apusul soarelui, când musulmanii și-au spus rugăciunile, începe iftar-ul – cina de seară. M-au invitat și pe mine la masa pentru femei, unde m-au servit cu orez în sos de carne și cu boabe de fasole, cafea și dulciuri turcești.

Am stat alături de Iuliana Abdel, o musulmană originară din România. Acum 15 ani, și-a urmat la Chișinău soțul care-și făcea doctoratul în inginerie, după care au rămas să trăiască peste Prut. Spune că nu e nicio diferență dintre a fi musulmană în România și în Republica Moldova, chiar dacă la piață este asediată cu întrebări mult mai des.

Iuliana Abdel

Iuliana Abdel

„Ține de educația omului. Dacă întâlnești un oarecare om și el nu este educat, înseamnă că nu ai la ce te aștepta, n-ai pretenții. Eu mulțumesc că am destulă minte – chiar dacă văd o sută de națiuni pe străzi, cu portul lor, din Ucraina, din cutare țări, n-am dreptul să-i jignesc.”

Transmisiunea în direct pe Internet din orașul Mecca în Arabia Saudită, considerat leagănul islamului, a adunat pe rețeaua de socializare Twitter peste un milion de mesaje. Pe Snapchat, un serviciu de distribuire a imaginilor, au apărut sute de mii de fotografii cu mulțimea de oameni care se roagă în jurul „pietrei” Kaaba – celui mai sacru loc pentru musulmani. Internauții spun că aceste mesaje arată „fața pașnică” a islamului.

În urma atacurilor militanților unor grupării extremiste musulmane din Orientul Mijlociu au de suferit comunitățile islamice din toată lumea, consideră Sochircă. Muftiul spune că în Republica Moldova, unele femei au fost insultate pe stradă și li se striga în spate „teroriști”.

„Noi condamnăm astfel de lucruri, dur condamnăm. Când se întâmplă așa evenimente cum a fost de exemplu Charlie Hebdo, atunci când începe rugăciunea de vinerea noi începem să discutăm, să scoatem problema în prim plan, și vorbim ce e corect și nu e corect, ce spune Coranul la capitolul acesta. Islamul e absolut diferit de ceea ce fac oamenii de la Statul Islamic sau ce s-a făcut la Charlie Hebdo.”

Datele celui mai recent recensământ arată că în R. Moldova sînt aproximativ 1.800 de musulmani, dar Liga Islamică operează cu cifre între 15.000 - 20.000.

Sochircă spune că circa 5000 dintre aceștia sunt moldoveni convertiți, ceilalți fiind străini veniți din Turcia, Siria, Azerbaidjan.

XS
SM
MD
LG