În România președintele Klaus Iohannis a făcut o pledoarie la toleranță și acceptarea tuturor minorităților și a avertizat împotriva fanatismului religios în țara sa. Declarația făcută miercuri corespondenților presei străine la București vine pe fondul eforturilor forțelor conservatoare de a se asigura că România nu va urma exemplul democrațiilor avansate în privința drepturilor persoanelor LGBT.
Pentru prima dată un președinte în funcție al României lasă să se înțeleagă că minoritățile sexuale n-ar trebui să fie discriminate. Întrebat ce părere are despre demersul celor trei milioane de români care au semnat pentru modificarea Constituției în sensul interzicerii căsătoriilor homosexuale, Klaus Iohannis a răspuns că încă nu a venit momentul să se pronunțe asupra chestiunii modificării Constituției, dar că este important să spună că el este un “adept al toleranței, încrederii și deschiderii spre celălalt”, că “este greșit să mergem pe calea fanatismului religios”, că România trebuie să revină la toleranță și la acceptarea celuilalt cu bune și rele”. Mai mult, Iohannis a reaminti că el însuși se află într-o postură de dublă minoritar: ca german și ca protestant într-o țară majoritar ortodoxă.
Declarația lui Klaus Iohannis a venit pe fondul celor două curente contrarii despre care scria și Eugen Lovinescu în urmă cu aproape o sută de ani: tradiționalism și modernism. În prima categorie intră cei trei milioane de români activi care vor să prevină o liberalizare ulterioară a societății, prin clarificarea, încă din textul Constituției a definirii căsătoriei ca o uniune liber consimțită între un bărbat și o femeie. Este de fapt un proiect al Bisericii Ortodoxe Române care vrea să joace un rol activ nu doar în viața spirituală a țării, ci și în cea politică și socială. De altfel, Patriarhia s-a și grăbit să-i răspundă lui Iohannis că ceea ce el numește “o cale a fanatismului religios” este de fapt un “demers civic perfect legal validat de Curtea Constituțională” și “un exercițiu democratic firesc și necesar”.
Curtea Constituțională a validat, însă, doar inițiativa prin care se cere modificarea Constituției printr-un referendum. Actualul text al Constituție se referă la căsătoria între soți, ceea ce ar putea însemna și că soții pot fi de același sex, chiar dacă legislația este mult mai conservatoare.
Până la referendum, care potrivit legii poate fi declanșat la cererea președintelui și are nevoie pentru a fi validat de votul majorității românilor, Curtea Constituțională se va pronunța la finele acestei luni în legătură cu o speță ridicată de Adrian Coman, un român care s-a căsătorit la Bruxelles cu americanul Robert Clabourn Hamilton și care cere recunoașterea căsătoriei sale și în România. Adrian Coman i-a trimis o scrisoare premierului român prin care îi solicită ca la următoarea ședință a Curții Constituţionale să-și schimbe punctul de vedere și să demonstreze că ceea ce a scris în platforma sa România 100 poate pune și în practică. "M-am bucurat sa citesc programul dumneavoastră politic, mai ales punctul 10 prin care vă angajaţi pentru o «Românie a tuturor românilor», se arată în scrisoare. “Citesc aceste rânduri, mai scrie Adrian Coman, cu speranţa că sub mandatul dumnevoastră România poate fi şi a mea, un bărbat căsătorit legal cu un alt bărbat, la Bruxelles, un oraş in care am locuit şi eu în timpul mandatului dvs. de Comisar european”.
La prima vedere pare paradoxal că Dacian Cioloș, care a fost mai mult de zece ani înalt funcționar european, se așază în categoria tradiționaliștilor, în vreme ce, Klaus Iohannis un fost primar de provincie intră în categoria moderniștilor. Dar pe de altă parte, primul vine din Sălaj, o regiune predispusă spre conservatorism, din pricina istoriei sale dure din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și a urbanizării târzii, în vreme ce al doilea, nu doar că își trăiește permanent situația de minoritar, dar vine dintr-un loc în care diferențele au îmbogățit orașul, n-au dus la rupturi.
