Linkuri accesibilitate

Criză politică și violențe în Macedonia


Joi în Parlamentul de la Skopje
Joi în Parlamentul de la Skopje

În ciocnirile din interiorul și din fața clădirii Parlamentului, inclusiv dintre demonstranți și poliție, au fost răniți în total 77 de oameni, între care 22 de polițiști.

Aproximativ 200 de protestatari au luat cu asalt joi clădirea Parlamentului Macedoniei și au bătut mai mulți deputați după ce o alianță de social-democrați și partide ale etnicilor albanezi a votat un nou spicher al legislativului.

Corespondenții Europei Libere din clădirea Parlamentului de la Skopje au văzut cum protestatarii l-au bătut, umplându-i fața de sânge, pe liderul social-democrat Zoran Zaev, șeful noii coaliții care își exercita dreptul de a guverna alegând un nou președinte al legislativului.

Au fost răniți și trei deputați din partidele etnicilor albanezi. Autoritățile spun că în total în ciocnirile din interiorul și din fața clădirii Parlamentului, inclusiv în ciocnirile dintre demonstranți și poliție, au fost răniți în total 77 de oameni, inclusiv 22 de polițiști.

Poliția a spus că politicianul cel mai grav rănit a fost Ziadin Sela, liderul Alianței Albaneze, care a fost dus în secția de urgență a unei clinici din Skopje.

Partidul lui Zaev i-a acuzat pe rivalii din partidul conservator VMRO-DPMNE că au incitat la violențe, provocând „ură și dezbinare” între macedoneni. Un purtător de cuvânt al spicherului nou ales, etnicul albanez Talat Xhaferi, de la Uniunea Democratică pentru Integrare, a spus că violențele au marcat „o zi tristă pentru Macedonia”.

Demonstranții care au atacat clădirea, unii din ei mascați, au aruncat cu scaune și au atacat legislatorii cu pumnii și cu stative lăsate în urmă de reporterii speriați. Printre persoanele agresate s-au numărat și corespondenții Europei Libere. Agresorii păreau să fie suporterii partidului conservator care este pe cale să-și piardă dominația în parlament și guvern odată cu constituirea noii coaliții de guvernământ.

Protestatarii au sărit mai întâi peste barierele din fața clădirii, depășind ușor un cordon de poliție firav. Ulterior, în Parlament, polițiștii s-au mobilizat și au reușit să-i alunge pe demonstranți, folosind grenade paralizante.

În imaginile filmate se vede cum o deputată social-democrată este trasă de păr în vreme ce alte femei sar dintr-un balcon ca să scape.

Vineri dimineață ministerul de interne de la Skopje a spus că situația „s-a normalizat”, dar s-au luat „măsuri suplimentare pentru asigurarea securității cetățenilor”.

UE și Statele Unite au făcut apel la încetarea violențelor, îndemnându-i pe suporterii partidului conservator VMRO să accepte rezultatele procesului politic ce a dus la apariția noii coaliții. „Actele de violență din parlament sunt inacceptabile”, a spus șefa politicii externe europene, Frederica Mogherini. Iar ambasada Statelor Unite în Macedonia a spus că atacul „nu este compatibil cu democrația și nu este o cale acceptabilă de a rezolva diferențele de opinii”. Declarația mai semnalează că Statele Unite sunt gata să coopereze cu noul spicher „pentru sprijinirea democrației și servirea intereselor Macedoniei”.

Albania a spus într-o declarație a Ministerului de externe că urmărește „escaladarea situației din Macedonia cu mare îngrijorare”.

Premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, a convocat pentru vineri o ședință urgentă cu factorii de decizie de la Belgrad, spunând că incidentele din Macedonia „reprezintă o problemă” pentru întreaga regiune.

Violențele au fost deplânse și de vecina de la sud a Macedoniei, Grecia, care a blocat mereu integrarea euro-atlantică a micii țări balcanice din cauza numelui ei, identic cu al unei provincii grecești. Într-0 declarație a Ministerului de externe de la Atena se spune că există riscul ca Macedonia „să alunece într-o criză politică profundă”.

Președintele Gjorge Ivanov
Președintele Gjorge Ivanov

Președintele de la Skopje, Gjorge Ivanov, a făcut un apel televizat la calm, joi seară, convocând pentru vineri discuții cu liderii partidelor politice pentru „găsirea unei căi de ieșire din această situație”.

Vineri dimineață nu era însă limpede dacă partidele de opoziție vor vrea să participe, după ce președintele a sugerat că opoziția ar fi provocat violențele prin „dorința lacomă de a pune mâna pe putere cu orice preț”.

Liderul conservatorilor, Nikola Gruevski, aflat la Viena în momentul izbucnirii violențelor, a scris pe Facebook că ele ar fi fost „provocate” de social-democrați.

Macedonia nu a mai avut un guvern funcțional din 2015, când s-a pornit un scandal legat de interceptarea convorbirilor telefonice de către partidul conservator VMRO-DPMNE.

Alegerile anticipate din decembrie 2016 nu au avut un câștigător limpede. Conservatorii lui Nikola Gruevski au primit cele mai multe voturi, dar nu destule ca să poată guverna singuri.

După multe căutări social-democratul Zaev a format o coaliție viabilă cu partidele etnicilor albanezi, dar președintele Ivanov a refuzat să-l numească premier după că Zaev a promis partenerilor de coaliție să facă din albaneză a doua limbă oficială a țării. Peste un sfert din cei 2 milioane de macedoneni sunt de etnie albaneză.

În ultimele luni mii de naționaliști macedoneni au demonstrat periodic în sprijinul lui Ivanov și Gruevski, care vor alegeri noi.

Agențiile de presă scriu că violențele de la Skopje riscă nu doar să arunce Macedonia într-o criză politică și mai adâncă, dar și să reaprindă tensiunile dintre etnicii albanezi și majoritatea slavă. Macedonia s-a desprins din Iugoslavia fără violență. Dar albanezii ei au lansat în 2001 o mișcare armată ca să-și ceară drepturile. Occidentul a ajutat la aplanarea conflictului mediind reforme menite să îmbunătățească situația etnicilor albanezi, dar acordul – cum scrie agenția DPA – a lăsat ambelor părți în conflict „un gust amar”.

O parte a presei centrale macedonene, fidelă conservatorilor, numește incidentele de ieri „tentativă de puci” din partea social-democraților și albanezilor. Naționaliștii slavi îi reproșează noului spicher parlamentar că ar fi făcut parte din formațiunile armate ale albanezi și unii îl numesc „terorist”.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG