Linkuri accesibilitate

Ce ştiu portughezii despre Moldova şi despre cetăţenii ei?


Muzeul preşedinției portugheze
Muzeul preşedinției portugheze

La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă, Valentina Ursu şi invitații săi.




Au obţinut cetăţenia portugheză, sunt respectaţi de patroni, unii şi-au cumpărat case, maşini, şi-au adus întreaga familie acolo. Este vorba despre mii de moldovenii aflaţi la muncă în Portugalia. Dar ce ştiu portughezii despre Moldova şi cetăţenii acestei ţări? Conform datelor statistice portugheze, în această ţara s-ar afla aproape 16 mii de moldoveni rezidenţi cu permis de şedere. Ambasadorul moldovean la Lisabona, Valeriu Turea, spune că o bună parte din cei aflaţi aici la muncă au obţinut cetăţenie portugheză, alţii au revenit acasă sau au plecat în alte ţări în căutarea unor condiţii de muncă mai avantajoase. În ceea ce priveşte cetăţenii aflaţi ilegal, autorităţile portugheze nu au pus la dispoziţie asemenea cifre, iar misiunea diplomatică nu dispune de mecanisme pentru a monitoriza acest proces.

Oraşul Cascais este pe cale de a se înfrăţi cu Unghenii. În iunie, la Cascais va avea loc reuniunea oraşelor înfrăţite cu această localitate, iar primarul de la Ungheni a fost deja invitat la eveniment. Alexandre Faria este consilier al Camerei municipale Cascais. La microfonul Europei Libere el a povestit despre cooperarea moldo-portugheză.

Alexandre Faria: „A fost pentru mine o plăcere să răspundem solicitării Ambasadei, ca să organizăm o acţiune dedicată a 20 de ani a independenţei Republicii Moldova la Cascais şi ceea ce e denotă faptul că Cascais joacă un rol important în integrarea comunităţii moldoveneşti, care este un număr foarte important nu doar în aparenţă, dar şi în realitate. Este o comunitate muncitoare, o comunitate care se integrează cu uşurinţă în societatea portugheză. Comunitatea moldovenească se include cu uşurinţă în cultura portugheză şi totodată promovează cu uşurinţă cultura moldovenească aici în Portugalia.”

Europa Liberă: De ce aţi ales oraşul Ungheni ca să vă înfrăţiţi?

Alexandre Faria:
„Cascais are oraşe înfrăţite conform doleanţelor reciproce. Ambasada Republicii Moldova ne-a ajutat mult în a duce la capăt acest proces. Era necesar de a găsi un oraş pe pereche, să zicem aşa, în cadrul căruia ar fi existat patrimoniu cultural şi nu numai înfrăţirea să fi fost benefică pentru ambele oraşe. Oraşul Ungheni se va alătura mulţimii de oraşe înfrăţite pe care le are Cascais.”

Europa Liberă: Vreau să ne povestiţi despre această experienţă de înfrăţire a Cascaisului cu mai multe oraşe. La ce ajută şi care este impactul acestei înfrăţiri?

Alexandre Faria împreună cu ambasadorul moldovean la Lisabona Valeriu Turea
Alexandre Faria împreună cu ambasadorul moldovean la Lisabona Valeriu Turea
Alexandre Faria: „Noi avem oraşe înfrăţite din China, Japonia, Brazilia, Africa şi Europa, Gaza inclusiv. În afară de aceasta avem acorduri de colaborare cu mai multe oraşe. În cadrul evenimentului pe care l-am preconizat să-l organizăm la Cascais urmează să se întâlnească reprezentanţii a 23 de oraşe. Urmează să fie prezenţi şi reprezentanţii oraşului Ungheni. Având în vedere faptul că diferite distanţe ne separă de diferite oraşe înfrăţite Cascaisului, evident că şi impactul este diferit.

Avem un oraş înfrăţit în Franţa şi eram în căutarea unui nou partener european, numit alt partener european, cu care am urma să purcedem la un schimb cultural, schimb de elevi, schimb ştiinţific pe diferite domenii. Ceea ce ar contribui la o cunoaştere mai bună şi la o aprofundare a relaţiilor dintre ţările noastre.”

Europa Liberă: Ce sfaturi aţi avea pentru moldovenii, care eventual ascultă această emisiune şi ar vrea să ajungă aici în Portugalia?

Alexandre Faria:
„În cadrul Uniunii Europene, familiei europene, Portugalia de asemenea ar putea fi o ţară de oportunităţi. Este necesar de a cunoaşte importanţa fiecărei ţări în cadrul Uniunii Europene şi rolului pe care îl joacă fiecare ţară. Portugalia este în primul rând o ţară a serviciilor. Calitatea serviciilor pe care le oferă este extrem de importantă.

O ţară primitoare, care primeşte cetăţeni străini, spre deosebire de alţi parteneri europeni, unde uneori se confruntă cetăţenii străini cu mai multe dificultăţi. Cu toate acestea Portugalia nefiind o ţară bogată, poate fi o ţară cu calitate bună de viaţă şi o ţară unde este loc pentru întreprinzători. Originea latină moldovenească, din aceasta perspectivă consider că moldoveanul este tot atât de latin ca şi portughezul şi există foarte multe similitudini în ceea ce priveşte identitatea şi în ceea ce priveşte felul de a fi al cetăţenilor din cele două ţări.”

*

Europa Liberă: De asemenea, urmează să fie semnat un parteneriat de cooperare între Orhei şi São Domingo din regiunea Algarve, sudul Portugaliei. Despre aceasta am aflat de la Pedro Cruz, primarul oraşului Lagos, regiunea Algarve. Cu edilul acestei localităţi am discutat şi despre felul cum reuşesc moldovenii să se integreze în societatea portugheză. Şi asta pentru că chiar el şi-a luat de nevastă o moldoveancă.

Pedro Cruz:
„Este greu integrarea la început. Cunoaştem după experienţa proprie, fiindcă suntem un popor care a emigrat. Când am vizitat Moldova, am înţeles că Moldova este o ţară agricolă, cu un potenţial agricol bun şi poate să crească şi mai mult la fel beneficiind vizitatorii, am în vedere circulaţia liberă nu numai a moldovenilor în Europa, dar şi a noastră, a europenilor spre Moldova. Populaţia moldavă care ajunge aici se schimbă, arată mai mult patriotism.”

Europa Liberă: La noi în Moldova se zice că până ce cetăţeanul ajunge la Cel de sus îl mănâncă sfinţii. Să vedem dacă aici e mai uşor ca să-şi rezolve problema cetăţeanul simplu.

Pedro Cruz: „Puterea locală are o legătură mai strânsă cu populaţia. Persoana de la funcţia de sus este aleasă de către popor. De aceea este o legătură între populaţie şi persoana aleasă. Dar mai apare influenţa partidelor, care de multe ori împiedică această legătură.”

Europa Liberă: Ce ar însemna această influenţă a partidelor?

Pedro Cruz:
„Din nefericire această maşină a politicii, a partidului are încă multă influenţă. În orice moment apare un partid care influenţează mai mult şi relaţia nu este aceeaşi. Este o frază la noi în popor, care spune că tot ce facem este politică, dar împărţim politica în două ramuri: politicienii, care-şi fac carieră din politică, şi politicienii, care lucrează pentru politică. Nu este atât de simplu să fii o legătură între aceste două ramuri fiindcă politica nu este total deschisă pentru persoane.”

Europa Liberă: Intenţionaţi să stabiliţi relaţii de colaborare cu oraşul Orhei. De ce v-aţi oprit la acest oraş? Şi ce aveţi de gând să faceţi pentru a intensifica, pentru a apropia această colaborare?

Pedro Cruz intervievat de Valentina Ursu
Pedro Cruz intervievat de Valentina Ursu
Pedro Cruz: „Propunerea vine din partea Orheiului pentru noi. Avocaţii primăriei lucrează asupra acestui proiect ca să fie totul în ordine şi scopul nostru este de a avea o relaţie strânsă între ramurile turismului, culturii şi mediului ambiant. După cum am spus şi primarului oraşului Orhei, este o mândrie pentru noi să cunoaştem pe domnul ambasador aici în Portugalia.

Avem o relaţie strânsă, o relaţie chiar aş putea zice de prietenie, nu numai de colaborare şi împreună putem să lucrăm. Din legătura pe care o avem cu ambasada de multe ori punând pe masă proiectele, ideile pe care le avem, în urma acestui sistem de lucru vin propunerile.”

*

Europa Liberă: Jose Abel de Andrade este avocat şi om de afaceri. El a vizitat de mai multe ori Republica Moldova şi de fiece dată s-a întors „tot mai îndrăgostit de aceasta tara”. În opinia lui, Moldova „are acelaşi paşaport ca şi Portugalia când se afla la uşa Uniunii Europene” şi anume din aceste considerente ţara sa îi înţelege mai bine aspiraţiile europene ale Republicii Moldova.

Jose Abel de Andrade intervievat de Valentina Ursu
Jose Abel de Andrade intervievat de Valentina Ursu
Jose Abel de Andrade: „Moldova duce lipsă la moment precum a dus lipsă anterior şi Portugalia, duce lipsă de mijloace financiare. Moldova are nevoie de investiţii, de a se face cunoscută şi de a o cunoaşte lumea. Acelaşi lucru s-a întâmplat acum vreo 50 de ani şi cu portughezii, care de asemenea necesitau ca şi moldovenii de condiţii economice mai bune. Din considerentul acesta se duce lumea. Un lucru care mi-a plăcut foarte mult este acela că prin prisma Moldovei eu am văzut Portugalia 40-50 de ani în urmă. Portughezii emigrau în toate părţile şi drept consecinţă am unchi şi rude în Canada, în Statele Unite, în Brazilia ş.a.m.d. Acelaşi lucru se întâmpla şi cu Portugalia acum vreo 50 de ani, ţara trăia în baza remitenţelor primite din exterior, de la emigranţii portughezi împrăştiaţi în toată lumea.

Deci, faptul că moldovenii se află în străinătate şi remitenţele pe care le expediază acasă contribuie la dezvoltarea economică, în primul rând. Şi în al doilea rând, permite cetăţenilor moldoveni să şi nu numai celor care au emigrat să achiziţioneze pe banii câştigaţi în străinătate diferite bunuri imobile. Când am vizitat Republica Moldova am rămas adânc impresionat, am văzut foarte multe centre comerciale moderne.”

Europa Liberă: Pe cât de compatibilă ar fi această Moldovă săracă, despre care se vorbeşte în Europa, cu o Moldovă euro-integrată? Sau ar trebui să treacă 50 de ani, aşa cum a fost în destinul Portugaliei?

Jose Abel de Andrade:
„Acum timpurile s-au schimbat. Schimbările care urmează a fi produse în Moldova se vor realiza într-un timp mult mai scurt decât cele care s-au efectuat de-a lungul anilor aici în Portugalia. Moldova să fie precaută de pericolele prin care a traversat Portugalia. Dar cred că viitorul şi destinul Moldovei este de a se întoarce cu faţa spre Europa, spre Occident.”

Europa Liberă: În ce condiţii Uniunea Europeană ar accepta Moldova în acest club paneuropean?

Jose Abel de Andrade:
„Cred că exigenţele, cerinţele ar fi aceleaşi care au stat în faţa oricărui membru pe parcurs - deci, libera circulaţie, comerţul liber şi celelalte libertăţi. Eu am vizitat Moldova acum vreo cinci ani şi de atunci încoace Moldova a făcut progrese pe calea europeană. Mulţi moldoveni în acest răstimp au plecat din ţară şi s-au stabilit în Franţa, în Portugalia, în Spania, în Italia. Persoanele care au plecat din ţară, au venit în Europa, când se întorc fie în concediu, fie în vizită evident că stau de vorbă cu rudele, cu prietenii şi le povestesc despre cele văzute: uite, ce am văzut acolo, uite ce e de bine acolo.

Faptul că moldovenii, ca şi portughezii revin acasă şi aduc mijloace financiare, aduc experienţa căpătată în exterior contribuie doar la prosperarea unei ţări sau altei ţări. Şi la întoarcere migranţii vor să găsească o reţea mai dezvoltată în servicii, o economie în creştere. Aceste momente ar face ca cetăţenii să înceapă a se întoarce.”

Europa Liberă: Tocmai aţi pus degetul pe rană, că vroiam să vă întreb de ce atât de mulţi moldoveni solicită cetăţenia portugheză? De ce e atât de generoasă ţara Dumneavoastră, Portugalia, oferindu-le cetăţenie portugheză moldovenilor aflaţi la muncă aici?

Jose Abel de Andrade:
„Portugalia este mai aproape ca fire, ca spirit de Moldova şi din considerentul acesta mulţi cetăţeni vin aici în Portugalia. Cetăţenii străini şi moldoveni în mod special, adoptă în familii din Portugalia şi obţin cetăţenia portugheză, fac acest lucru deoarece Portugalia este ţară membră a Uniunii Europene, are un nivel de dezvoltare, din Portugalia fiind mult mai uşor ca cetăţenii care deja obţin cetăţenia portugheză, să poată să meargă în alte părţi, spre exemplu în Australia, în Canada, ş.a.m.d.

Costurile, într-adevăr, sunt foarte mari, dar tocmai experienţa pe care a trecut-o Portugalia acum 40-50 de ani în urmă în face pe portughezi să adopte politicile pe care le adoptă actualmente. Deşi Portugalia traversează una din cele mai puternice crize economice de după război încoace, s-a reuşit să semnăm Acordul cu privire la securitatea socială, am semnat aranjamentul administrativ la acelaşi acord. Acest fapt vine să demonstreze încă o dată atitudinea foarte benefică şi foarte înţeleaptă şi înţelegătoare a autorităţilor portugheze faţă de necesităţile Republicii Moldova şi noi ne mândrim că am reuşit cu domnul ambasador să semnăm aceste acorduri.”

Europa Liberă: Aici în Portugalia moldoveni certaţi cu legea sunt?

Jose Abel de Andrade:
„În toţi aceşti ani, de când eu am un sentiment deosebit faţă de Moldova, care sunt de acum mai mult de şapte ani eu niciodată nu am văzut un moldovean care să prezinte un pericol, sau să fie respingător faţă de acceptarea Portugalia, societăţii portugheze, ş.a.m.d. Cred că sunt elemente ca oriunde. Pentru mine este foarte important să am relaţii deosebite cu domnul ambasador, cu ambasada Republicii Moldova, fiindcă Republica Moldova este ţara pe care o iubesc, unde eu sunt foarte bine primit. Pentru mine este foarte important ce aş putea eu face pentru Moldova, nu ce ar putea face Moldova pentru mine. Şi faptul că este ambasada Republicii Moldova la Lisabona este foarte binevenit, deoarece tocmai prin intermediul ambasadei putem să realizăm diferite proiecte. Mai avem mult mai mult de făcut.”

*

Europa Liberă: Profesorul António de Sousa Lara, Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului Superior de Ştiinţe Sociale şi Politice din Lisabona şi Coordonator al Relaţiilor Internaţionale, este un bun cunoscător al realităţii moldave. El spune că realităţile din Republica Moldova sunt comparabile cu cele din Portugalia de acum câteva decenii.

António de Sousa Lara:
„Portugalia şi Moldova au foarte multe lucruri în comun. Sunt două ţări latine la extremităţile Europei, au trecut ambele de la dictatură la democraţie. Portugalia a făcut acest lucru mai devreme, de aceea ar putea să se împărtăşească cu experienţa care au acumulat-o pe parcursul timpului.”

Europa Liberă: Ziceţi că există multe similitudini între Republica Moldova şi Republica Portugheză. Poate ne povestiţi un picuşor din istoria Portugaliei de a deveni membru al Uniunii Europene, ceea ce interesează şi pe cei din Republica Moldova. Ce înseamnă să-ţi faci lecţia de acasă, de exemplu, ca să ajungi membru al UE?

António de Sousa Lara: „Este foarte bine ca să învăţăm poate nu atât din succese, cât din greşelile pe care le-a comis Portugalia. La întrebarea Dumneavoastră referitor la ce înseamnă să ai lecţiile de acasă trebuie să spun că Portugalia a tins să fie un bun elev. Un bun elev la toate capitolele integrării europene, inclusiv ceea ce ţine de politica monetară, politica Schengen ş.a.m.d., sub toate aspectele Portugalia a încercat să fie un bun elev.

Referitor la greşeli - s-au comis greşeli foarte mari în domeniul politicii agricole comune şi în domeniul politicii pescuitului. Portugalia anterior, înainte de a adera la Uniunea Europeană avea o agricultură foarte bine dezvoltată, foarte bine pusă la punct, dar odată cu aderarea au fost puse nişte condiţii, politicile condiţiilor respective orientate spre beneficiul principalilor fondatori ai Uniunii Europene, comunităţii economice europene, considerent din care agricultura portugheză practic a fost distrusă, cu excepţia câtorva mici sectoare, care mai activează cu succes în ultimul timp.

Una din greşeli a fost aceea că fondurile europene care veneau la etapa iniţială în volume destul de mari nu tot timpul au fost orientate spre sectoarele prioritare ale economiei. S-a mizat mai mult pe infrastructură, construcţia autostrăzilor, construcţia podurilor, ş.a.m.d., lucruri care de asemenea trebuiai să fie făcute, dar spre regret nu s-a mizat pe investiţii în domeniul industrial, foarte necesar pentru o economie prosperă.

Sunt două momente cheie aş dori să atrag atenţia, care de asemenea au influenţat negativ asupra atragerii investiţiilor străine. În primul rând sistemul de securitate, precum şi sistemul judecătoresc. Birocratizarea excesivă a sistemului judecătoresc, a sistemului de securitate au făcut ca investitorii străini de multe ori să nu opteze pentru a investi în Portugalia, pentru a veni în Portugalia şi acest fapt îşi face în continuare efect negativ asupra dezvoltării Portugaliei.

Pentru comparaţie, în Europa, pentru a înregistra în ţările Uniunii Europene o întreprindere sunt necesare 24 de ore, pe când în Portugalia pe timpuri se înregistra o întreprindere timp de o lună de zile. Acum, deşi s-au făcut progrese, în sens că întreprinderea fiind înregistrată într-o săptămână, toate acestea comparativ cu cele 24 de ore vă daţi seama că este pierdere foarte mare de timp şi lucrul acesta îi sperie pe mulţi. Pe de altă parte sunt şi momente de succes şi se referă la cazuri particulare şi e de menţionat domeniul automobilistic şi alte domenii unde Portugalia are succese.”

Europa Liberă: Domnule profesor, şi totuşi despre Portugalia se vorbea ca şi despre Grecia, care a ajuns în pragul falimentului, dar iată că Portugalia totuşi a reuşit să depăşească cât de cât această situaţie de criză. Credeţi că e meritul că îl aveţi la Bruxelles pe Jose Barroso? Sau e meritul guvernării de aici că a reuşit totuşi să depăşească anumite dificultăţi?

António de Sousa Lara: „Nu poate fi comparată poziţia Greciei iniţială cu cea a Portugaliei, deoarece Grecia se confrunta cu mai multe probleme de ordin imobiliar, bancar şi aşa mai departe, pe când Portugalia aceste probleme nu le-a avut. Măsurile de austeritate întreprinse de Guvernul portughez sunt foarte dureroase şi drastice pentru populaţie şi greul acestor măsuri cade pe umerii funcţionarilor publici şi ai muncitorilor. Dacă nu ar fi fost Portugalia membru al Uniunii Europene, la sigur că Portugalia s-ar fi ciocnit cu o lovitură de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat tocmai din considerentul că este membru al Uniunii Europene, organismele financiare internaţionale au venit în ajutorul Portugaliei, în primul rând Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca central europeană, aşa numita troică. Referitor la întrebarea Dumneavoastră, dacă are vreun aport direct în stabilizarea situaţiei din Portugalia Jose Barroso, domnia sa spune că nu are absolut nici o influenţă, deoarece domnia îşi organizează activitatea la nivelul Uniunii Europene, neavând nimic cu ţara noastră, nu se implică în mod direct asupra politicii, care se adoptă aici, în Portugalia.”

Europa Liberă: Oficial se zice, domnule profesor, că aici în Portugalia ar activa peste 20 de mii de moldoveni. Această criză ar lovi dur în ei, fugărindu-i acasă, în Republica Moldova?

António de Sousa Lara: „Referitor la comunitatea moldovenească, eu vreau să vă spun că ea se bucură aici de o autoritate foarte bună, este apreciată pozitiv şi acest lucru vă pot spune din considerentul că am o foarte bună colaborare cu organele de securitate publică, cu jurişti, avocaţii, academicieni şi profesori.

N-am auzit de la domniile lor niciodată să se vorbească răi despre moldovenei, spre deosebire de alte etnii. Indiferent de naţionalitate, de grupul etnic din care fac parte unii cetăţeni sau alţii, criza economică îi afectează în primul rând pe muncitorii care activează în domeniul construcţii sau în alte domenii de lucru manual. Aici nu se procedează după principiul de alegere că tu eşti moldovean, tu eşti pedepsit. Adică sunt pedepsiţi toţi cei care activează în domeniul respectiv.

Cu titlu de sfat, ar fi bine pentru Moldova ca să atragă atenţia la pregătirea cadrelor de nivel mediu de înaltă calificare precum strungarii, zidarii, aşa-numitele şcoli profesionale, deoarece de exemplu de la populaţia 10,6 milioane de cetăţeni, Portugalia are la moment 600 de mii de şomeri. La agenţiile de plasare în câmpul muncii sunt oferte pentru 15 mii de muncitori, de exemplu cizmari.

Sfătui Republica Moldova să atragă atenţia anume deosebit acestui segment de pregătire a cadrelor pentru că tot timpul este întrebat şi va fi solicitată forţa de muncă în domeniul respectiv. Totodată e de menţionat un alt moment asupra căruia nu s-a atras atenţia cuvenită a fost acela că s-a stimulat plecarea masivă a cadrelor din agricultură la oraş.

Astăzi, Portugalia practic nu dispune de cadre calificate la ţară, marea parte a specialiştilor au luat drumul oraşelor. Agricultura a rămas de izbelişte, fără specialişti, deşi infrastructura în agricultură este foarte bună, avem drumuri de acces, avem sistem de irigare foarte puternic, dar dacă nu dispunem de forţa necesară de muncă care să mânuiască aceste sectoare evident că nu sunt nici succese. Mai mult: cei care vin la oraş de multe ori rămân fără muncă aici, trebuie să fie subvenţionaţi din partea statului, dar într-o zi subvenţiile respective o să se termine.

Anul 2012 va fi anul cel mai greu pentru populaţia portugheză la nivel de măsuri de austeritate adoptate de către Guvern. Nu ştiu dacă populaţia va fi în stare să reziste acestor măsuri foarte dure.”

Europa Liberă: Domnule profesor, criza monedei euro va fi depăşită?

António de Sousa Lara:
„Dacă nu va fi depăşită o să fie o catastrofă. Trecere de la moneda euro, dacă nu dă Doamne se întâmplă colapsul acestei monede, la monedele naţionale va afecta foarte serios în primul rând ţările din Sudul Europei - Grecia, Portugalia şi Italia. Se spune că în cazul trecerii de la moneda europeană la monedele naţionale devalorizarea monedelor naţionale ar fi în proporţie de 60 la sută. Evident că ţările care stau mai bine la capitolul respectiv precum motorul Europei - Germania, Republica Cehă, Austria, Belgia, Danemarca, Polonia, care va fi viitorul motor al economiei europene, ar putea adopta o monedă a lor care ar fi puternică şi acest lucru ar dezavantaja şi mai mult ţările din Sudul Europei în cazul în care ar fi obligate să se întoarcă la moneda naţională.”
XS
SM
MD
LG