Linkuri accesibilitate

Interviul matinal cu minstrul mediului de la Chișinău.

Ministerul Mediului a anunţat că nu va mai autoriza noi gunoişti până când nu vor fi pregătite cele opt asociaţii regionale planificate de gestionare a deşeurilor. Ce înseamnă, de fapt, acest lucru în condiţiile în care problema depozitării gunoiului în Republica Moldova devine vitală? Ce altceva intenţionează autorităţile pentru „scoaterea Republicii Moldova din gunoaie”? Cîteva întrebări la care răspunde ministrul Mediului Valeriu Munteanu.

Europa Liberă: Ați anunțat în ajun că Ministerul nu va mai autoriza noi gunoiști până când nu vor fi pregătite cele opt asociaţii regionale preconizate pentru gestionarea deşeurilor. Ce înseamnă, de fapt, acest lucru în condițiile în care problema depozitării gunoiului în Republica Moldova devine foarte gravă?

Valeriu Munteanu: „Noi avem un angajament în faţa partenerilor de dezvoltare, cei care s-au angajat să ne ajute în acest sens nu doar la modul declarativ, dar și la modul practic. Pentru că pentru implementarea strategiei de gestionare a deșeurilor, pentru construcția celor opt regionale, celor opt întreprinderi inter-municipale pe toată Republica Moldova, cu toată infrastructura, este nevoie de aproximativ 250 de milioane de euro. Fie că Republica Moldova găsește pe intern acești bani, ceea ce este imposibil, fie încercăm să mizăm pe ajutorul unor parteneri de dezvoltare care ne pot ajuta, inclusiv cu o componentă importantă de grant. Ambițiile noastre, ale celor de la Ministerul Mediului, sunt ca să putem cel puțin jumătate din această sumă să o acoperim sub formă de grant. În acest sens, trebuie să respectăm anumite angajamente pe care le avem în fața partenerilor de dezvoltare care ne-au arătat direcția corectă ca să nu risipim banii primiți sub formă de grant și cei primiți sub formă de credit, iar finalitatea să fie una pozitivă. În acest sens, unul din deziderate este următorul: am înregistrat în anul 2015 câte gunoiește avem, le-am cadastrat, după care am spus în felul următor: nu autorizăm și nu deschidem noi gunoiește în Republica Moldova până în momentul în care nu vom avea toată infrastructura construită. De aceea pentru fiecare localitate, indiferent de mărimea acesteia, obiectivul este următor - îngrijesc această gunoiește comunală pe care o au, duc gunoiul acolo, iar la sfârșitul primei etape vom începe recultivarea gunoiștilor existente. Adică, gunoiștile care le știm noi comunale vor avea următoare soartă - fie vor fi transportate pentru dezafectare la o gunoiște mult mai mare în condiții de securitate, fie or fi recultivate pe loc, prin sădire de păduri ș.a.m.d.. Pentru municipiul Chișinău nu se fac excepții în acest sens. Şi ei vor trebuie să găsească soluții în interiorul infrastructurii, dacă pot să spun așa, existente. Și noi le-am explicat colegilor și ei înțeleg foarte exact acest lucru.”

Europa Liberă: Adică deocamdată să meargă cu gunoiul la gunoiștile existente. Dar o să revenim la problema Chișinăului. Acum vorbeaţi despre infrastructură… La această oră ce prezintă infrastructura de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova și ce ne propunem?

Valeriu Munteanu: „În principiu putem să vorbim despre lipsa unei infrastructuri de gestionare a deșeurilor. Un lucru este clar: în ultimii 25 de ani, din lipsa de viziune sau din lipsă de bani, sau din neglijență, statul Republica Moldova, din bugetul de stat sau din alte surse interne, nu a alocat niciun ban pentru dezvoltarea sau gestionarea deșeurilor. Am avut alte teme predilecte și direcții unde au fost cheltuiți banii publici. Din păcate nici de acum înainte nu vedem o deschidere sau sursă, sau direcții foarte consistente de unde statul Republica Moldova ar lua bani. De aceea miza noastră principală, și aici efortul nostru este foarte mare, este de a identifica disponibilități externe în vederea dezvoltării infrastructurii de gestionare a deșeurilor.

Astăzi, în fiecare localitate avem una, două sau zece gunoiști stihinice. Presiunea pe care o punem noi, Ministerul Mediului, pe primării este următoare: să lichideze 7-8 gunoiști sau 10, câte le au, să rămână una singură și noi vom ști că avem o localitate cu o gunoiște, vom avea această paradigmă și acest principiu până la încheierea primei etape a implementării strategiei de gestionare.

Ce înseamnă această strategie, care este designul acestei infrastructurii noi? Opt întreprinderi inter-municipale, de la Nord la Sud, de exemplu cea din centru este orașul Chișinău și șapte raioane din jur, vor avea o întreprindere unică de gestionare a deșeurilor, toți oamenii vor fi abonați ai acestei întreprinderi, va fi un singur operator, un singur tarif, mașini de transportare a gunoiului, mai multe stații de transfer și un singur centru de gestionare a deșeurilor, unde va avea loc separarea deșeurilor, procesarea acestora și, respectiv, după care deșeurile organice ajung la o groapă unde se extrage biogaz .ș.a.m.d. Iată după acest principiu vor fi organizată toată Republica Moldova. După care un centru pentru toată Republica Moldova unde vor ajunge toate deșeurile periculoase. Vedem care este locația, pentru că am început să lucrăm la Sângera, dar acolo s-a politizat foarte mult acest subiect, foarte mult încât putem să compromitem proiectul dacă mergem mai departe acolo. Aşa dar, vom identifica sau vom considera în acest sens și alte localități.”

Europa Liberă: Sună foarte ambițios ceea ce spuneți Dvs., dar cât timp vor mai dura pregătirile pentru crearea acestor opt sisteme integrate?

Valeriu Munteanu: „Avem calendarul deja, multe au un grad de maturitate, fiecare din aceste regionale. Am și raportat săptămâna trecută în Parlament, la Comisia de specialitate, acest lucru. Avem deci un studiu de fezabilitate pentru zona unu, zona Sud, care este gata, iar din vara acestui an putem deja să accesăm finanțarea în acest sens. Mai avem nevoie de acordurile Ministerului Finanțelor, care va spune că da, dimensiunea financiară pe care ați negociat-o voi este una favorabilă Republicii Moldova. După care, până la sfârșitul acestui an, din banii străini - un milion de euro costă acest lucru, 1,2 milioane de euro mai exact - o companie străină din Danemarca realizează studii de fezabilitate care vor fi gata în mai-iunie-septembrie și, respectiv, decembrie. Deci, în luna decembrie anul acesta vom avea toate studiile de fezabilitate, iar în paralel vom porni mecanismele de finanțare, astfel încât pană în anul 2020 să putem să avem gata toate aceste sisteme.”

Europa Liberă: Cum va arăta acest lucru pe exemplul municipiului Chișinău? Primăria Chișinăului a anunțat că se caută terenuri pentru noi gunoiști, astfel încât cea de la Bubuieci, care e o problemă, să fie strămutată. Între timp, sunt reluate discuţiile despre poligonul de la Țînțăreni, unde de asemenea e o problemă și o catastrofă ecologică din câte susțin mulți… Ce se întâmplă, de fapt, şi ce soluţii vedeţi și cum se va materializa planul acesta, care arată bine, pe exemplul municipiului Chişinău?

Valeriu Munteanu: „La Țînțăreni, din păcate, este mai mult o catastrofă politică decât ecologică. Şi noi putem să demonstrăm cu studii acest lucru. S-a politizat foarte mult acest subiect. Dar haideți să o luăm de la începutul întrebării Dvs. către sfârșit. Este adevărat, între timp, cât s-a adoptat și am primit pentru implementarea acestei strategii de gestionare a deșeurilor, au fost mai multe începuturi de rezolvare a problemei privind gestionarea deșeurilor pentru fiecare municipalitate separat. Pentru că până acum, în legea veche, paradigma veche spunea în felul următor: administrația publică locală este responsabilă de gestionarea deșeurilor. Şi toată presiunea cădea pe primar personal: dacă nu era curat, mergeam și trebuia să-i punem amenzi. Acum în legea nouă am redimensionat acest concept și am spus că este o responsabilitatea statului, iar mai mult decât atât, este o responsabilitate împărțită și cu producătorii de deșeuri. De aceea nu mai punem presiuni, statul, noi trebuie să rezolvăm aceste chestiuni. Nu doar Chișinăul are probleme în acest sens sunt și alte zeci, poate sute de municipalități care sunt la limita capacităților de a gestiona în continuare o groapă sau alta. Dar nu facem excepție pentru nimeni, pentru că altfel compromitem acest concept la care s-a muncit foarte mult și pentru care vă spuneam, avem și o componentă importantă de grant. Pentru Chișinău noi am început procedura de etapizare, de fapt, era în proprietatea Primăriei această groapă și noi o trecem acum în proprietatea statului, a Ministerului Mediului ,și eu am spus și repet: nu facem acest lucru ca de mâine să transmitem dreptul de transportare a deșeurilor pentru municipiul Chișinău. Este exclus. Doar Țînțăreniul este una din locații care au fost preselectate de către compania daneză Cobi, care face studiile de fezabilitate, ca una dintre cele mai bune locații în zonă pentru construcția unui centru de gestionarea a deșeurilor. Unicul lucru lipsește acestei locații: stația de filtrare a levigatului, care sunt acele rejecții care sunt scurse din tot acest gunoi. În rest, ei au toată infrastructura necesară pentru ca să punem acolo o fabrică de selectare și, respectiv, o groapă pentru deșeurile organice.”

Europa Liberă: Sub presiunea timpului, dle Munteanu, întotdeauna se spune ironic „miniștrii pleacă, gunoiul rămâne”. Cum asigurați eventual continuitatea, de vreme ce niciodata nu se știe ce se întâmplă în politică?

Valeriu Munteanu: „Este adevărat: mandatele miniștrilor prin definiție trebuie să fie scurte. Dar din punctul meu de vedere, trebuie să fie incisive. Şi asta îmi doresc eu. Eu am preluat această strategie, a fost realizată de cei care au fost înainte de mine, eu încerc să o realizez, ca să fac astfel încât procesele să devină ireversibile. Încât să ne angajăm în aceste construcții, în documentele care pun laolaltă toate municipalitățile în aceste întreprinderi, după care cine vine după noi nu are altceva de făcut decât să implementează. Pentru că ești angrenat într-un joc în care trebuie să te ții de aceste lucruri, pentru că alte soluții nu sunt. Desigur dacă nu vin cataclisme politice de genul reprezentați ai Vestului, ai Moscovei, care spun că nouă bani din granturi sau altceva nu ne trebuie.”

Europa Liberă: Când credeți, știind toate etapele pe care le aveți față, când credeți că în Republica Moldova va fi totuși satisfăcător de curat?

Valeriu Munteanu: „Doar după ce cetățenii noștri vor avea alt nivel de educație. Educația, nu infrastructura rezolvă problema gunoaielor din orice țară.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG