Linkuri accesibilitate

Ghenadie Cosovan: „nivelul infracţionalităţii într-un stat este direct proporţional cu voinţa statului de a lupta cu criminalitatea.”





În timp ce statisticile guvernamentale indică o scădere generală a criminalităţii, cîteva asasinate de rezonanţă, inclusiv cel al împuşcării acum cîteva zile a unui fost politist cu trecut întunecos, au făcut opoziţia parlamentară, dar şi presa să vorbească tot mai des despre o revigorare a lumii criminale pe fondul neputinţei autorităţilor, chiar ieşirea de sub control a acesteia. Ce se întîmplă? Un punct de vedere din culisele luptei cu crima organizată veți putea auzi astăzi în interviul pe care colega noastră Valentina Ursu l-a realizat cu un fost vice-ministru de interne, el însuși în trecut țintă a unei tentative de asasinat, colonelul de poliţie Ghenadie Cosovan.

Ghenadie Cosovan: „Avem un şir de infracţiuni extrem de grave, care au tensionat situaţia nu numai în municipiul Chişinău, dar chiar în toată ţara. Aceste crime odioase au începutul încă din anii ʼ90.”

Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Ghenadie Cosovan despre condițiile combaterii criminalității în Moldova


Europa Liberă: Sunt nişte reglări de conturi?


Ghenadie Cosovan: „Nu vreau să spun că sunt nişte reglări de conturi, dar se trag din anii ʼ90 şi până acum toate organele de drept au trecut zeci de etape ale reformei. Şi toate aceste reforme erau bazate numai pe schimbarea personalului, ofiţerilor de poliţie, dar nu pe crearea unor condiţii de muncă, ajustarea legislaţiei, îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale, crearea noilor laboratoare criminalistice. Deoarece ştim că lumea interlopă se dezvoltă mai vertiginos decât se dezvoltă organele de drept.”

Europa Liberă: De ce o parte dintre colaboratorii Ministerului de Interne trec cu jobul la lumea interlopă?

Ghenadie Cosovan
: „În ultimii 20 de ani foarte mulţi foşti colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne şi nu numai au trecut de partea cealaltă a baricadelor. Avem numeroase exemple când foştii ofiţeri ai organelor de drept au participat la comiterea omorurilor la comandă, în diferite reglări de conturi, în cazuri de contrabandă. Chiar unii din ei au devenit bodyguarzi la unii din liderii lumii interlope. Acest lucru pe de o parte este bine pentru Ministerul de Interne deoarece în aşa mod s-au debarasat de persoane care aveau tendinţa de trădare a intereselor de serviciu. Însă pe de altă parte anume trecerea acestor colaboratori în structurile mafiote, în grupări criminale ele au adus la pierdere de imagine a Ministerului de Interne, deoarece ei au rămas cunoscuţi în societate şi cetăţenii când vedeau că foştii poliţişti, de exemplu, sunt în grupări criminale, asta era o sfidare morală nu numai a organelor de drept, dar era o sfidare morală şi a întregii societăţi. Părerea mea e că mulţi din ei nu au putut să fie fermi pe poziţiile de combatere a criminalităţii, dar s-au lăsat tentaţi de sumele de bani pe care le dădeau liderii lumei criminale.”

Europa Liberă: Fabuloase.

Ghenadie Cosovan:
„Fabuloase de bani, care erau oferiţi de liderii criminali.”

Europa Liberă: Cât oferă un lider criminal unui bodyguard?

Ghenadie Cosovan:
„De exemplu, la o reţinere m-am întâlnit cu o persoană cu care am fost împreună la război în Transnistria. Şi când l-am văzut că el era bodyguard-ul şi deschidea poarta la un lider, la care noi făceam percheziţie, am căzut jos. Şi l-am întrebat: cum ai ajuns tu aici? Şi el mi-a spus: foarte bine, el îmi e cumătru, la cumătrie mi-a dat apartament. În timpurile celea, la sfârşitul anilor ʼ90, avea un salariu de 1 500 de dolari, avea automobil de serviciu. Făceam o comparaţie.”

Europa Liberă: Cu ceea ce are un poliţist obişnuit.

Ghenadie Cosovan:
„Atunci, un poliţist obişnuit în timpurile celea avea un salariu în jur de 60 de dolari. Şi acum este comparabil. De exemplu, un ofiţer începător are 2 800 de lei salariu. Din 2 800 de lei trebuie să achite chiria.”

Europa Liberă: Să mănânce, să se îmbrace, să asigure familia.

Ghenadie Cosovan:
„Şi în afară de aceasta încă să menţină automobilul de serviciu, din banii aceştea, să facă reparaţii, să-şi cumpere rechizite de birou. Există deja un banc, că acum ca să te aranjezi în organele afacerilor interne un ofiţer începător trebuie să fie cu calul lui, cu sabia sa şi cu orz pentru cal pentru un an. E paradox. Dar situaţia...”

Europa Liberă: E jalnică.

Ghenadie Cosovan:
„E jalnică, da.”

Europa Liberă: Domnule Cosovan, câte grupări ale lumii interlope ar exista în Republica Moldova?

Ghenadie Cosovan:
„Aceste grupări criminale au o istorie din trecut, începând cu „glorioşii” ani ʼ90. O mare parte din aceste grupări au fost distruse totalmente.”

Europa Liberă: Anihilate.

Ghenadie Cosovan:
„Anihilate. Cum este gruparea Malhaz, mai sunt careva grupări.”

Europa Liberă: Dar Micu şi celelalte mai activează?

Ghenadie Cosovan:
„Din ceea ce cunosc eu pe teritoriul Republicii Moldova activează patru grupări criminale, liderii cărora se află în afara Republicii Moldova şi ei dirijează cu activităţile criminale ale cetăţenilor moldoveni care trăiesc în afara Republicii Moldova.”

Europa Liberă: În Est sau în Vest?

Ghenadie Cosovan:
„Şi în Est şi în Vest. Avem exponenţii lumii criminale şi în Italia, avem în Franţa, avem în Rusia, în Ucraina. În Rusia anul trecut a fost încoronat un nou hoţ în lege, originar din Sudul Republicii Moldova. Aşa că procesele infracţionale nu rămân pe loc.”

Europa Liberă: Deci şi în România, şi în Bulgaria.

Ghenadie Cosovan:
„În România, Bulgaria, Portugalia. Avem cazuri de colaborare a colegilor din Ministerul de Interne cu colegii din alte state.”

Europa Liberă: E uşor să anihilezi o asemenea grupare?

Ghenadie Cosovan:
„Lucrul de documentare a activităţii infracţionale, mai ales a grupărilor criminale organizate este cel mai dificil, deoarece acum liderii acestor grupări sunt foarte atenţi. Ei cu mîinile proprii nu comit infracţiuni. Au sistema lor ierarhică, sunt persoane care comit infracţiuni.”

Europa Liberă: Care e genul de infracţiuni, pe care le comit aceste grupări mafiote?

Ghenadie Cosovan:
„În ultimul timp cele mai răspândite infracţiuni sunt contrabanda cu ţigări, contrabanda cu maşini furate, traficul de fiinţe umane, traficul de droguri şi avem un fenomen destul de periculos – extorcarea banilor, cum îi spuneam noi: racket. Aceste infracţiuni sunt comise în privinţa cetăţenilor Republicii Moldova, care activează peste hotare. Sunt jecmăniţi şoferii de microbuze pe teritoriul statelor europene. De exemplu pe Italia, Portugalia avem un hoţ în lege, care este cu traiul în România, are cetăţenie dublă şi este cetăţean al României. Persoana în cauză este anunţată în urmărire penală de către organele de drept ale Moldovei, însă luând în consideraţie că dumnealui este cetăţean al României nu poate să fie extrădat în ţara noastră, aşa-zisul, eu cred că aici nu e nici un secret, e alias „Patron”. Această persoană dirijează cu activităţile criminale ale grupărilor, care se află peste hotare – în Italia, România, Portugalia, Spania.”

Europa Liberă: Cine sunt liderii acestor grupări? Oameni cu studii superioare? Oameni care au avut antecedente penale? Oameni care au influenţă în lumea politicului?

Ghenadie Cosovan:
„Sunt persoane, care anterior, de exemplu „Patron” a fost anterior condamnat pentru tâlhărie şi dipă cum îmi aduc aminte, îmi amintesc pe teritoriul Republicii Moldova în anul ʼ94. Şi după ieşirea lui la libertate a continuat activităţile lui criminale deja aflându-se într-un rang mai înalt în ierarhia lor.”

Europa Liberă: Structurile de forţă ştiu că ei îşi desfăşoară activitatea, aceste grupări interlope?

Ghenadie Cosovan:
„Eu v-am spus că marea majoritate a liderilor grupărilor criminale se află în afara Republicii Moldova. Şi de acolo încearcă să dirijeze toate procesele criminale care au loc în ţara noastră.”

Europa Liberă: Cum cooptează alte persoane, care vin în aceste grupări?

Ghenadie Cosovan:
„Iarăşi este un fenomen destul de dureros pentru Republica Moldova, deoarece ei îşi aruncă plasele lor anume în rândul tineretului, în rândul tinerilor care fac sportul de performanţă, care practică luptele marţiale. Îşi aruncă plasele anume în rândul tinerilor care sunt acum profesionişti veritabili în sistemele informaţionale, în calculatore.”

Europa Liberă: Dar cum îi ademenesc? Banul?

Ghenadie Cosovan:
„Iarăşi, cu părere de rău, de exemplu noi când activăm în Ministerul Afacerilor Interne ca să selectezi un profesionist în calculatoare nu puteam deoarece salariile care erau oferite lor erau 200 de dolari, pe când ei activând în grupare aveau zeci de mii de dolari. Şi iarăşi motivarea economică, financiară, le da carte blanche criminalilor ca să selecteze anume persoane, care pot fi folosite în activităţi criminale.”

Europa Liberă: Nu există o conlucrare intensă între toţi cei care sunt chemaţi să combată criminalitatea în Republica Moldova. Aici mă refer la Ministerul de Interne, Procuratură, Justiţie, Centrul de combatere a crimelor economice şi corupţiei. De ce nu există o înţelegere perfectă între aceste structuri?

Ghenadie Cosovan:
„Da, este o întrebare pentru mine dureroasă, deoarece procesele de menţinere a ordinii publice şi combatere a infracţionalităţii nu ţin de un minister în parte. Acesta este un proces amplu, în care sunt încadrate activităţile tuturor structurilor respective. Şi anume algoritmul care a fost folosit în divizarea acestor ministere a dus la aceea că acum suntem martori când Ministerul de Interne spune că Procuratura generală e vinovată, când Procuratura generală spune că Centrul e vinovat. Au apărut multe divirgenţe în activitatea lor nu reieşind ditr-o concurenţă sănătoasă, dar părerea mea este că din interese pur şi simplu de grup, de partid. Vor să arate cine e mai tare, cine e mai mare în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Până la urmă contează voinţa politică în curmarea acestor crime odioase, care ziceam că se produc?

Ghenadie Cosovan:
„Desigur. Eu vreau să declar ferm şi responsabil că pe parcursul istoriei moderne a ţării noastre şi a organelor de drept nu organele de drept s-au implicat în activităţi politice, dar invers, politicul s-a implicat în activităţile organelor de drept şi este o formulă clasică – nivelul infracţionalităţii într-un stat este direct proporţional cu voinţa statului de a lupta cu criminalitatea.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG