Linkuri accesibilitate

Vitalie Valcov: Datele recensământului din 2014 conțin o reflectare a realității pe care o avem în R.Moldova


În dialog cu şefului Biroului Naţional de Statistică, după trei ani de așteptare a rezultatelor recensământului din 2014.

Biroul Naţional de Statistică va prezenta astăzi datele recensământului realizat în 2014. De ce a durat atât de mult procesarea datelor? Câtă relevanță cau utilitate practică mai au datele ce reflectă situaţia de acum trei ani? Aceste şi alte întrebări le vom adresa şefului Biroului Naţional de Statistică, Vitalie Valcov.

Vitalie Valcov

Vitalie Valcov

Europa Liberă: Ştim că nu vreţi să deschideţi mari secrete până la prezentarea oficială a datelor. Suntem totuşi nerăbdători să aflăm ce spun datele. Atâta vrea să vă întreb – pe Dvs., personal, ce va surprins în datele sintetice care sunt acum pe masă la Dvs.?

Vitalie Valcov: „Mulţumesc pentru întrebare. Aveţi dreptate, până la ora 10.00 nu pot, cu părere de rău, să numesc date. Din rezultatele finale pe care le-am obţinut în urmă cu câteva zile aş vrea să vă spun că nu m-a surprins absolut nimic. Este o reflectare a realităţii pe care o avem în Republica Moldova şi datele confirmă acest lucru.”

Europa Liberă: Confirmă şi pronosticurile că populaţia devine atât de puţină încât s-ar putea să șuiere pe drumuri vântul?

Vitalie Valcov: „Datele confirmă. Este o reflectare a realităţii din Republica Moldova. Toţi înțelegeau că datele oficiale de până la acest recensământ păreau exagerate.”

Europa Liberă: De ce a durat atâta timp? Mereu v-au bătut șaua şi unii, şi alţii precum că nu aţi vrea să le procesaţi mai repede. Într-un reportaj am văzut chiar premierul Filip s-a răstit cumva la Dvs. că nu aveţi foc la pingele.

Vitalie Valcov: „Nu a fost o nedorinţă a noastră de a publica datele. Au fost diferite cauze, motive. Nu am reuşit să prelucrăm aceste date, să introducem informația din chestionare. Aceasta este cauza întârzierii.”

Europa Liberă: Aţi declarat anterior că o altă cauză ar veni din mediul politic. Aţi spus că „nu am avut acel suport politic din partea guvernului pentru a finaliza activităţile”. Ce aţi avut în vedere?

Vitalie Valcov: „M-am referit la nesusţinerea financiară a procesului de prelucrare a datelor. Una din cauzele întârzierii publicării datelor a fost că nu am avut posibilităţi (financiare) de a prelucra aceste date la momentul respectiv.”

Europa Liberă: Multă lume o să întrebe la ce mai servesc aceste date care erau valabile acum trei ani? Cum pot fi ele raportate la tot felul de strategii, bugete, politici?

Vitalie Valcov: „Datele sunt utile şi cu siguranţă vor putea fi utilizate de toţi cei care au nevoie de ele, în primul rând, pentru elaborare de politici, strategii, planuri de acţiuni. Faptul că ele au fost colectate în 2014 nu înseamnă că ele şi-au pierdut actualitatea.”

Europa Liberă: Dar mai este o problemă, domnule Valcov. Multă lume s-a plâns că nu au ajuns operatorii de recensământ pe la ei, nici pe la mine, de exemplu şi nici pe la colega mea, Alla. Cât de tipice sunt asemenea situaţii, aceste accidente, omisiuni sau cum le mai spuneţi Dvs.?

Vitalie Valcov: „O să vă răspund la întrebare, dar mai întâi vreau să fac o precizare la cea precedentă. Datele care sunt colectate la recensăminte sunt, de regulă, valabile pe parcursul a 10 ani, adică mai avem încă şapte ani înainte. În ce priveşte problema pe care aţi menţionat-o, într-adevăr aşa s-a întâmplat, în special în Chişinău. În restul localităţilor din mediul rural recensământul a fost efectuat conform standardelor şi avem o rată de acoperire destul de bună.”

Europa Liberă: Oamenii care sunt în afara Republicii Moldova s-au regăsit în recensământ?

Vitalie Valcov: „Cei care sunt plecaţi mai mult de 12 luni nu sunt obiect al recensământului. Conform unei definiţii pe care am implementat-o în premieră în Republica Moldova – reşedinţa obişnuită – standardele, metodologiile spun că recensămintelor se supun care se află mai puţin de 12 luni în ţară.”

Europa Liberă: Iată aici ne apropiem de o reală problemă pentru mine, nu ştiu dacă şi pentru Dvs.? Spuneţi că oamenii care au plecat nu-i luăm în calcul şi calculăm nişte fonduri ca să cumpărăm, de exemplu, aspirină. O cumpărăm pentru două milioane pe care i-aţi găsit Dvs. acasă, le-aţi bătut la uşă, dar de fapt aspirina o să o consume trei milioane pentru că eu cumpăr aspirină şi pentru rudele mele din Rusia, să admitem. Nu apare iată aici o divergență?

Vitalie Valcov: „Nu cred. Bine, Dvs. aţi dat exemplu acesta cu aspirina. Dacă o procuraţi pentru rude înseamnă că e un simplu comerţ.”

Europa Liberă: Am spus convenţional, dar Ministerul Sănătăţii, Guvernul trebuie să aloce nişte fonduri. Calculează fonduri pentru aspirină în funcţie de cifrele pe care le livraţi Dvs., dar în realitate noi mâncăm aspirină trei milioane în loc de două milioane. Şi atunci ce facem cu populaţia care uneori apare la alegeri din exterior, dar poate să nu apară?

Vitalie Valcov: „Noi avem datele referitoare la cei plecaţi. Vom ieşi cu două cifre. Una conform metodologiei reşedinţa obişnuită. Din chestionarele care au fost calculate am calculat însă şi numărul celor care nu corespund acestei definiţii. De aceea, cei care urmează să adopte politici vor lua în calcul ambele cifre.”

Europa Liberă: Între timp a fost aprobată reforma sistemului de pensii, de exemplu. Unii s-ar putea întreba cât de justificată a fost majorarea vârstei de pensionare dacă decizia s-a luat fără a exista un tablou foarte clar privind structura pe vârste a populaţiei, numărul vârstnicilor, cel puţin oficial nu au fost aceste date.

Vitalie Valcov: „Cred că elaboratorii de politici au avut ca bază datele recensământului populaţiei din 2004 şi alte surse. Însă acum, odată cu publicarea acestor date, ei vor avea posibilitate să facă careva ajustări pentru că noi vom publica inclusiv date ce ţin de vârstă.”

Europa Liberă: În regiunea transnistreană măcar cumva puteţi să estimaţi procesele demografice? Cele de pe malul drept pot fi imaginate şi pentru malul stâng?

Vitalie Valcov: „Cu părere de rău nu. Nu avem nici o posibilitate. Să sperăm ca va fi posibil pe viitor.”

Europa Liberă: Bomba centrală care se aşteaptă şi deja pe agenda zilei s-a anunţat un protest, o organizaţie deja ştie că Dvs. aţi avea nişte date măsluite, spun ei, referitoare la etnia declarată. Cât de siguri putem fi că toată lumea a avut libertatea totală să-şi declare etnia? Cum aţi formulat această întrebare? Şi dacă ulterior nimeni nu s-a uitat peste umărul Dvs. să vă indice, mă rog, nişte retuşări?

Vitalie Valcov: „Suntem total încrezuți în corectitudinea datelor pe care le vom publica. Nu a fost nici o intervenţie, nici o presiune. Toate datele, inclusiv despre care vorbiţi, au fost la libera declaraţie a respondentului.”

Europa Liberă: În întrebare figura şi etnia, şi naţionalitatea. Nu a fost o confuzie pentru cei care erau chestionaţi?

Vitalie Valcov: „Nu. Întrebarea a fost formulată în felul următor – etnia/naţionalitatea – anume pentru a nu crea confuzie. Avem o categorie de populaţie care nu prea înţeleg ce înseamnă apartenenţa etnică şi atunci ca să fie mai clar pentru acei mai vârstnici a fost aprobată această modalitate.”

Europa Liberă: Cum la modul practic se întâmpla asta? Iată intraţi în apartamentul meu şi eu am alături nepoata care încă nu e matură, am o bunică, operatorul îi întreba pe fiecare sau dădea chestionarul şefului „tribului”, le dicta ce etnie şi naţionalitate să-şi declare? Deci, ce instrucţiuni au avut operatorii?

Vitalie Valcov: „Nu a dictat nimeni nimănui ce să declare, ce să înscrie. Au fost instruiţi toţi recenzorii. Intrau cu bunăvoinţa gazdei în apartament sau casă. Chestionarul a fost îndeplinit de către recenzor la răspunsul persoanei recenzate.”

Europa Liberă: Copilul stătea şi se uita la tată şi îi spunea eu cine sunt moldovean, rus, mai ales dacă mama e ucraineancă şi tata rus copilul decidea el să zică dacă e ucrainean sau rus or cum spune tata aşa e?

Vitalie Valcov: „Maturii răspundeau aşa cum consideră ei. Pentru copii minori puteau să răspundă părinţii.”

Europa Liberă: Există o cifră aproximativă, cel puţin, a persoanelor care nu au fost chestionate?

Vitalie Valcov: „Avem date precise.”

Europa Liberă: Totuşi, în privinţa moldovean, român. Când se ajungea la etnie, naţionalitate cum explica operatorul deosebirea dintre noţiuni.

Vitalie Valcov: „Nu a fost nevoie cred că de explicaţii sau poate doar în rare cazuri. Oamenii erau întrebaţi ce etnie sau apartenență etnică au şi răspundea. Au fost rare cazuri când respondenţii întrebau ce se are în vedere şi atunci li se preciza să spună cărei etnii aparţin.”

Europa Liberă: Dacă acum un sociolog v-ar prelucra datele, dânsul ar putea să spune în principiu dacă s-a format deja o etnie civică de moldoveni sau oamenii continuă să aibă senzaţia că aparţin diferitor popoare şi naţionalităţi?

Vitalie Valcov: „Îmi este greu să răspund la această întrebare. Sociologii vor analiza aceste date şi vor ieşi dânşii cu studii analitice pe care şi noi le aşteptăm.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG