Linkuri accesibilitate

Dacă Curtea Constituţională va da undă verde referendumului, desfăşurarea acestuia ar putea fi blocată din motive financiare.

Președintele moldovean Igor Dodon a semnat în direct, la televiziune, un decret, așa cum obișnuiește să facă la Wahsington președintele american Donald Trump. Decretul semnat de Dodon prevede organizarea unui referendum consultativ în 24 septembrie. Vor fi puse patru întrebări, formulate astfel de președinte: „Susţineţi abrogarea legii miliardului care pune miliardul pe spatele cetăţenilor? A doua întrebare – susţineţi acordarea preşedintelui Republicii Moldova a drepturilor constituţionale suplimentarea privind dizolvarea Parlamentului şi anunţarea alegerilor anticipate? A treia întrebare – Susţineţi reducerea numărului de deputaţi de la 101 la 71? Ultima – susţineţi studierea în instituţiile de învăţământ a disciplinei „Istoria Moldovei”?” Iar dacă electoratul va răspunde cu „DA” la a doua întrebare, atunci vor urma alegeri anticipate, a anunțat, miercuri seară, președintele Igor Dodon care a ținut să avertizeze guvernul și parlamentul că nu pot bloca organizarea referendumului, fiind decisă prin decret. Cât de realiste sunt promisiunile dar și așteptările președintelui Dodon care vrea să fie el însuși „vocea poporului” ? Alla Ceapai:

Decretele semnate de şeful statului sunt, potrivit Constituţiei, obligatorii pentru executare. Teoretic, nici o instituţie nu ar putea bloca referendumul iniţiat de preşedintele Igor Dodon. Potrivit experţilor însăla modul practic ar putea exista câteva scenarii prin care s-ar putea împiedica desfășurarea acestui plebiscit.

Unul din scenarii ar viza Curtea Constituţională care poate fi sesizată de deputaţi să verifice dacă demersul preşedintelui nu contravine prevederilor Legii Supreme.

Fracţiunea liberală a şi anunţat că intenționează să se adreseze Curţii. Dacă sesizarea va fi acceptată spre examinare, Înalta Curte poate să suspende decretul timp de 6 luni până la examinarea acestuia.

Expertul în drept constituţional Victor Puşcaş crede că Înalta Curte ar trebui în mod normal să-şi decline competenţa şi să respingă ca fiind inadmisibilă o asemenea sesizare în cazul în care ea va fi depusă:

„Nu este vorba de un act normativ pentru că are caracter de consultare cu populaţia şi cred că Curtea Constituţională nu va accepta spre examinare, dar mâna în foc nu pot pune. E posibil orice la noi în Moldova. Eu însă nu văd motive de a bloca referendumul. Hotârîrile adoptate prin referendum un caracter consultativ şi nu e necesar să fie trecute prin Curtea Constituţională sau să fie adoptate de Parlament.”

Victor Puşcaş observă însă că două dintre chestiunile pe care preşedintele vrea să le consulte cu poporul ar viza modificări constituţionale. Este vorba de întrebarea privind reducerea numărului deputaţilor de la 101 la 71 şi cea privind acordarea şefului statului drepturi suplimentare pentru a dizolva parlamentul. Ele ar putea fi blocate de Înalta Curte sub pretextul că preşedintele nu dispune de drept de inițiativa de revizuire a Constituției.

Chiar dacă vor fi supuse plebiscitului şi vor fi susţinute de majoritatea alegătorilor niciuna din chestiuni nu va produce efecte juridice şi nici nu ar putea declanşa alegeri parlamentare anticipate aşa cum a promis preşedintele Dodon, spune Victor Puşcaş:

„Nu am auzit ca prin vot consultativ să fie introdusă modificare în Constituţie. Este exclus. Toate cele patru întrebări au dreptul la viaţă şi pot fi supuse referendumului pentru că repet încă o dată el nu este legislativ şi nu este constituţional.”

În mediul experților constituţionali părerile sunt împărţite în ce priveşte cele patru chestiuni pe care preşedintele Igor Dodon vrea să le consulte cu alegătorii. Unii la fel ca şi Victor Puşcaş cred că aceste întrebări ar fi clar formulate, că ar fi valabile pentru un referendum consultativ şi că ar fi oportună consultarea opiniei cetăţenilor. Alţii, între care expertul Boris Negru sunt însă de altă părere:

„Cred că referendumul nu va da nici un rezultat. Întrebările sunt cam sterile şi nu poţi spune în ce măsură problemele pe care le invocă preşedintele sunt de interes naţional.”

Negru mai spune că întrebarea privind studierea în şcoli a „Istoriei Moldovei” ar scinda şi mai mult societatea. Cea privind anularea „legii miliardului” nu şi-ar mai avea rostul după ce preşedintele Igor Dodon a încercat fără succes să o soluţioneze printr-o iniţiativă legislativă care fusese însă respinsă în Parlament, consideră unii experţi.

Constituționaliștii au păreri diferite şi privind numărul de chestiuni supuse referendumului. În timp ce unii cred că patru întrebări ar fi prea multe şi ar zăpăci cetăţeanul, alţii nu văd o problemă din moment ce fiecare întrebare va figura pe buletin de vot separat.

Dacă Curtea Constituţională va da undă verde referendumului sau pur şi simplu va refuza să se expună asupra lui, desfăşurarea acestuia ar putea fi blocată din motive financiare. CEC a anunţat deja că ar fi nevoie de circa 75 de milioane de lei. În fondul de rezervă al statului, de unde ar urma să fie alocate resursele, ar fi 50 de milioane, potrivit legii bugetului. Chiar dacă guvernul ar aloca tot fondul de rezervă, mijloacele ar fi insuficiente pentru a desfăşura plebiscitul. Prin urmare va fi nevoie de rectificări bugetare. Exerciţiu pe care Parlamentul pur şi simplu îl poate bloca invocând varii pretexte, cred unii experţi. Ei nu exclud că de fapt acesta a şi fost scopul urmărit de iniţiator şi anume ca polemica să ajungă în parlament, iar acolo iniţiativa să fie îngropată din faşă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG