Franco Frattini: reglementarea transnistreană nu va fi în dezavantajul Moldovei

Reprezentantul special al Preşedinţiei Italiei în OSCE, Franco Frattini, va veni la Chişinău la finele lunii martie pentru a efectua consultări pe marginea măsurilor ce urmează a fi planificate şi realizate în decursul anului 2018. Franco Frattini a acordat un interviu în scris Europei Libere.

Europa Liberă: Dvs. ați declarat recent că președinția OSCE deținută de Italia și-a trasat obiective importante în care să obțineți rezultate concrete. Ce anume va propuneți?

Franco Frattini: „Italia a preluat președinția OSCE într-un an care are potențialul de a fi foarte pozitiv pentru procesul de reglementare transnistreană și, prin urmare, pentru Republica Moldova. Ne vom baza pe activitatea președințiilor anterioare și, în special, pe cea a predecesorilor noștri austrieci, sub care am văzut cinci acorduri de importanță majoră, semnate de către părți în noiembrie 2017. Aceste cinci acorduri au fost deja implementate sau sunt în proces de implementare. În Protocolul „5+2” de la Viena, părțile s-au angajat să ajungă la acorduri cu privire la celelalte trei subiecte din așa-numita listă prioritară a „pachetului din opt puncte”.

Văd sarcina mea, în tandem cu misiunea și partenerii noștri internaționali în procesul „5+2”, să avem toate cele opt acorduri implementate în acest an. Cred cu tărie în abordarea „de jos în sus”, deoarece acesta este un mod de a construi încrederea între părți. Încrederea este elementul-cheie pentru rezolvarea oricărui conflict. Președintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul Candu, a spus recent că, la această etapă, părțile trebuie să găsească soluții practice, „să caute teren comun și să construiască încrederea. Trebuie să începem să avem încredere unul în celălalt, și numai după această să discutăm despre căsătorie”. Susțin pe deplin această abordare – sarcina partenerilor internaționali constă în a facilita această încredere, și odată ce ea există, soluționarea politică finală devine posibilă. Dar permiteți-mi să subliniez – deciziile, responsabilitatea și, desigur, meritul pentru cele cinci acorduri din noiembrie aparțin pe deplin părților. Republica Moldova, fiind statul, are oportunitatea să-și demonstreze rolul de conducere pentru a asigura continuarea progresului în procesul de reglementare.”

Europa Liberă: Se spune că Chişinăul și Tiraspolul au început realizarea protocoalelor semnate în luna noiembrie, legate de deschiderea podului de la Gura Bâcului, apostilarea diplomelor transnistrene, activitatea școlilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului și repunerea în drepturi a fermierilor din raionul Dubăsari. Eu am fost recent la Dubăsari și localnicii s-au plâns ca aceste înțelegeri nu aduc deocamdată rezultate. Pe când se va putea vorbi despre un impact?

​Franco Frattini: „Mai adaug și acordul în domeniul telecomunicațiilor la lista Dvs. Acordurile privind școlile cu predare în grafie latină, apostilarea diplomelor transnistrene și deschiderea podului între Gura Bâcului și Bâcioc au fost implementate rapid. Misiunea OSCE în Moldova este în contact zilnic cu părțile, monitorizând punerea în aplicare a acestor acorduri și ajutând unde este posibil. Eu sunt în contact permanent cu misiunea, inclusiv prin consilierul meu Alfredo Conte, care a vizitat recent Moldova. Primesc informații actuale și exacte cu privire la toate evoluțiile, inclusiv actualizări în timp real de la negocierile în format „1+1” și în grupurile de lucru. Referitor la acordul privind terenurile agricole din raionul Dubăsari – după cum știți, acesta restabilește mecanismul din 2006, care permite fermierilor din raionul Dubăsari să-și acceseze și să-și cultive terenurile. Din contactele periodice ale misiunii cu Biroul pentru reintegrare, știm că majoritatea fermierilor, în conformitate cu mecanismul din 2006 restabilit, au depus seturi de documente către autoritățile transnistrene pentru a le permite din nou accesul la terenurile lor, la timp pentru plantarea de primăvară. Această este esența acordului, și așteptările mele sunt ca acordul să fie onorat. Misiunea rămâne în contact strâns cu ambele părți și le ajută în implementarea acestei decizii care afirmă dreptul la proprietate al persoanelor.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre Declarația societății civile cu privire la liniile roșii ale reglementării transnistrene, care arată că autoritățile R. Moldova fac cedări în favoarea Tiraspolului?

Franco Frattini: „Dezbaterile publice pe teme de interes public sunt indispensabile unui proces democratic. Nu pot decât să încurajez mai mulți actori ai societății civile să se implice în discuție, deoarece orice discurs despre viitorul unei țări necesită acest lucru. Referitor la parametrii-cheie ai procesului de reglementare transnistreană, sau liniile roșii, așa cum le-ați numit, acești parametri sunt încorporați în mandatul Misiunii OSCE în Moldova, adoptat pentru prima dată în 1993 și prelungit în fiecare an de toate cele 57 de state participante la OSCE. Mandatul stipulează în mod clar că scopul final al procesului de reglementare este de a conveni asupra unei formule a unui statut special pentru Transnistria în cadrul Republicii Moldova, care să nu limiteze sau afecteze suveranitatea sau integritatea teritorială a Republicii Moldova. Vreau să subliniez: niciun stat participant la OSCE nu contestă această stare finală; acest fapt este unul din motivele ce fac promițător acest proces de reglementare. Republica Moldova are sprijinul comunității internaționale asupra parametrilor articulați, la care însăși Moldova se subscrie.”

Europa Liberă: Admiteți că o reglementare rapidă poate fi în dezavantajul Republicii Moldova ca un stat funcțional?

​Franco Frattini: „Reglementarea – adică afirmarea suveranității și a integrității teritoriale ale Republicii Moldova în granițele recunoscute pe plan internațional cu un statut special pentru Transnistria – nu va putea fi, prin definiție, în dezavantajul Republica Moldova. Fie că procesul este rapid sau gradual, rezultatul va fi același. Acestea fiind spuse, actualul proces treptat de construire a încrederii reciproce este, cel mai probabil, o abordare optimă. Încrederea dobândită prin acordurile la care părțile au ajuns și la care vor ajunge și, cel mai important, pe care le vor implementa, va fi acel „clei” care va face ca reglementarea să funcționeze. Părțile vor vedea nu doar că pot trăi împreună într-o singură țară, dar și că astfel se asigură pacea, stabilitatea și prosperitatea pentru oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului.”

Europa Liberă: Dvs. ați declarat că fără suportul Rusiei rezolvarea conflictului transnistrean e imposibilă. De ce considerați că Moscova are un rol important în soluționarea conflictului transnistrean? Oare rolul Ucrainei nu e tot atât de important?

​Franco Frattini: „Ceea ce am declarat – și ce cred – este că rolul Rusiei este la fel de important ca și rolul celuilalt co-mediator al Misiunii – Ucrainei, și ca și cel al celorlalți parteneri internaționali în procesul „5+2”, și anume al observatorilor: Statelor Unite și Uniunii Europene. Anume vocea colectivă a partenerilor internaționali, de la runda „5+2” de la Berlin, a fost acea care a contribuit la crearea acestei noi dinamici pozitive în procesul de reglementare. Partenerii internaționali au o viziune comună – rolul nostru este să susținem Chișinăul și Tiraspolul în procesul de reglementare pentru a progresa pe baza abordării orientate spre rezultat, în cadrul parametrilor conveniți de toate cele 57 de state participante la OSCE. Acest lucru mi-a fost comunicat în mod clar de către partenerii mei internaționali în formatul „5+2”. De asemenea, noi toți credem cu fermitate că rezultate adiționale în acest an sunt posibile. Dar permiteți-mi să reiterez încă o dată: partenerii internaționali sunt în stare și doresc să contribuie la avansarea procesului de reglementare; totuși, responsabilitatea finală, cât și meritul principal pentru progresul, revine părților.”

Europa Liberă: Unii observatori vorbesc despre simpatia personală a Dvs. pentru Vladimir Putin și faptul că îl numiți pe ministrul de externe rus Serghei Lavrov un „bun prieten”, și acești experți spun că ar fi limpede că un oarecare scepticism poate pluti asupra intențiilor Dvs. de a rezolva într-adevăr conflictul transnistrean. Ce le răspundeți acestor formatori de opinie?

Franco Frattini: „Pe parcursul carierei mele politice, am stabilit contacte cu un număr de lideri politici din Europa și peste Oceanul Atlantic. Am o rețea vastă de contacte și consider acest lucru drept un avantaj – un avantaj care mă va ajuta să cresc progresul în procesul de reglementare. Da, am relații bune cu domnul Lavrov, la fel ca și cu politicienii și oficialii din Europa și Statele Unite. Doresc să subliniez, în acest sens, că mă consider un bun prieten al Republicii Moldova. În anii mei în calitate de ministru de externe al Italiei și vicepreședinte al Comisiei Europene, am condus eforturile pentru a apropia Moldova de familia europeană, unde îi este locul. Eu sunt aceeași persoană, care acum unsprezece ani, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene, a deschis la Chișinău primul Centru comun de solicitare a vizelor, facilitând în mare măsură procedurile de obținere a vizelor. Acest lucru a deschis calea spre regimul fără vize. Am făcut-o ca un adevărat prieten al Republicii Moldova. Pe lângă acestea, sunt hotărât să lucrez îndeaproape cu fiecare dintre partenerii internaționali în formatul „5+2”. După cum am menționat, noi toți suntem hotărâți să ajutăm părțile să-și îndeplinească angajamentele asumate în Protocolul „5+2” de la Viena. Acest lucru este important pentru a îmbunătăți viața oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului și a dezvolta încrederea necesară pentru a ajunge la o soluționare finală.”

Europa Liberă: Dvs. considerați că retragerea armatei ruse nu e un subiect prioritar... dar părerea cunoscătorilor dosarului transnistrean e că anume aceasta armata e un factor destabilizator. De ce Rusia nu-și onorează angajamentele asumate la summit-ul de la Istanbul?

Franco Frattini: „Este important să clarificăm ce se are în vedere atunci când vorbim despre „armata rusă”. Există o diferență clară între forțele trilaterale moldo-ruse-transnistrene de menținere a păcii și grupul operațional al forțelor rusești (GOTR). Contingentul de menținere a păcii, amplasat în Zonă de securitate, operează în cadrul acordului din 1992 pentru încetarea focului, care este și acum în vigoare. În mod distinct, GOTR este amplasat în afara Zonei de securitate și nu face parte din misiunea comună de menținere a păcii. Declarația summit-ului de la Istanbul, pe care ați menționat-o, se referă la GOTR. De asemenea, țin minte că, în septembrie trecut, vorbind la New York la Adunarea Generală a ONU, premierul Filip a subliniat că cererea de a retrage trupele străine se referă la GOTR și nu la contingentul rus al forțelor comune de menținere a păcii. În acest sens, poate cunoașteți că declarația summit-ului de la Istanbul din 1999 a extins mandatul Misiunii OSCE în Moldova astfel încât să asigure coordonarea asistenței financiare și tehnice pentru retragerea și distrugerea transparentă a munițiilor și armamentelor de la depozitul din Cobasna. O parte din acestea au fost retrase sau distruse cu asistența OSCE până în 2004, când procesul a fost oprit. Reiterez poziția despre care Misiunea OSCE în Moldova reamintește regulat actorilor nemijlociți: OSCE este în continuare pregătită să joace rolul de facilitare odată ce acest proces este reluat.

În ceea ce privește problemele de securitate, cred că este important de menționat că procesul de reglementare transnistreană vizează crearea unui mediu sigur și stabil, unde drepturile oamenilor pot fi exercitate liber. Astfel, contingentul de menținere a păcii vizează nu doar asigurarea securității, ceea ce face, dar și asigurarea liberei circulații în Zona de securitate. Deci, sunt convins că această problemă va fi rezolvată în 2018, deoarece este una din cele trei rămase în „pachetului din opt puncte”.

Europa Liberă: De ce atâta atenție se acorda dosarului transnistrean și de ce nu se vorbește si despre conflictele din Ucraina si Georgia? Sau reglementarea transnistreană ar putea fi un precedent și pentru alte state din acest spațiu, pe teritoriul cărora sunt conflicte înghețate?

​Franco Frattini: „De fapt, cred că anume dosarul transnistrean nu primește atenția pe care o merită. Sub acest guvern, implicarea Republicii Moldova în procesul de reglementare dă dovadă de gândire de stat, promovând o abordare realistă și pragmatică, care se concentrează pe soluționarea problemelor concrete ce afectează viața de zi cu zi a oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Pe lângă acestea, abordarea consolidată, mărinimoasă și practică a procesului de reglementare de către președintele și prim-ministrul, reintegrarea țării fiind promovată în ciuda diferențelor politice și a statutului de concurenți electorali, este binevenită, precum și angajamentul constructiv reciproc al actualului lider transnistrean. Eu cred că abordarea „la fața locului” orientată spre rezultat, precum și susținerea unanimă a acestei abordări din partea celor 57 de state participante, dă speranță că există și o altă cale pentru cei din alte așa-numite conflicte înghețate, unde vedem pierderi oribile de vieți omenești.”

Europa Liberă: Cum vă închipuiți la modul practic o Moldovă reintegrată? Va fi o singură armată? O singură vamă? O singură poliție? O singură monedă?

Franco Frattini: „Asemenea subiecte trebuie să fie o parte a procesului, dar anume părțile trebuie să cadă de acord asupra lor. Aș adăuga, totuși, că aici nu există un singur model. Chiar și în țările Uniunii Europene există o mulțime de abordări. Rezultatul va fi acel ce merge cel mai bine pentru Chișinăul și Tiraspolul în contextul suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova, cu Transnistria fiind confidentă că acele competențe, pe care ea le va avea ca parte a statutului său special în cadrul Republicii Moldova, vor garanta drepturile omului, politice, economice și sociale ale populației sale.”

Europa Liberă: Ce statut ar merita regiunea transnistreana?

​Franco Frattini: „Iarăși, este un subiect asupra căruia părțile trebuie să decidă. Statutul va fi bazat pe parametrii conveniți ai statului final, care a fost susținut de toate cele 57 de state participante ale OSCE, inclusiv Republica Moldova, și reafirmat anual prin Declarațiile Consiliului Ministerial. Principiul de bază este că statutul nu va afecta suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Există țări europene, în interiorul cărora sunt regiuni cu statut special. Italia, de exemplu, are provincia Alto Adige. Însă, subliniez, acesta este doar un exemplu, și decizia ține de competența părților. Este o discuție în care autoritățile respective trebuie să participe pentru a se asigura că rezultatul respectă drepturile și necesarele competențe ale formulei stării finale pe care se bazează procesul de reglementare.

În baza rapoartelor misiunii, am fost încurajat de dialogul constructiv și de implicarea profesională a grupurilor de lucru, conduse de reprezentanții politici. În convorbirile mele telefonice cu aceștia, am salutat angajamentul lor hotărât de a căuta căi de avansare, spiritul responsabilității de a îmbunătăți viața oamenilor, precum și recunoașterea faptului că întărirea încrederii este un factor critic. Cred că această dinamică pozitivă în dezvoltare reflectă angajamentul actualei conduceri din ambele părți de a face progrese reale în acest proces, și nu numai în acest an.”

Europa Liberă: Cum explicați faptul că reglementarea transnistreana nu se regăsește printre prioritățile cetățenilor din Republica Moldova?

Franco Frattini: „Într-o măsură, am abordat acest subiect, răspunzând la întrebarea despre societatea civilă. Apropo, implicarea din ce în ce mai largă a societății civile în acest domeniu, reflectarea mediatică a evoluțiilor în procesul de reglementare din ce în ce mai frecventă în raport cu anii precedenți, chiar și acest interviu – toate acestea îmi servesc drept indicatori ai faptului că reglementarea transnistreană, adică reintegrarea țării, se ridică în lista priorităților moldovenilor. Corelez acest lucru cu acordurile recent semnate și implementate, care oferă acum beneficii tangibile oamenilor de pe ambele maluri. Cu cât mai multe beneficii le văd oamenii, cu atât mai mare va fi interesul public și cu atât mai multe progrese în procesul de reglementare vor aștepta oamenii.

Toate acestea sunt lucruri bune – ele întăresc încrederea, ceea ce ușurează negocierile. Întăresc încrederea în rândul oamenilor de pe ambele maluri în faptul că reglementarea este posibilă. Eu înțeleg bine procesele electorale – tocmai am avut unul în Italia, dar este important ca Moldova să nu rateze această dinamică. Nici politica și nici alegerile nu trebuie lăsate să stea în cale; progresul este legat de abordarea de stat, și anume această abordare construiește o țară și face istorie. Așa cum am spus, există interes și așteptări tot mai sporite în procesul de reglementare, pe care Chișinăul și Tiraspolul l-au creat prin munca lor bună. Voi depune toate eforturile pentru a asigura implementarea deplină în acest an a tuturor subiectelor din așa-numitul „pachet din opt puncte”.

Europa Liberă: Ce rol are presa în apropierea celor doua maluri ale Nistrului?

Franco Frattini: „Mai întâi de toate, presa ar trebui să adere la un nivel ridicat al profesionalismului și să furnizeze informații corecte, faptice și echilibrate. Cred că acesta este rolul cheie de consolidare a păcii, pe care trebuie să-l aibă jurnaliștii ce relatează despre conflicte. În al doilea rând, cred că este important să fie create posibilități de cooperare între jurnaliștii de pe ambele maluri – ceea la ce lucrează Misiunea OSCE în Moldova. Lucrând împreună, jurnaliștii pot contribui la o mai bună înțelegere a problemelor cu care se confruntă oamenii în viața de zi cu zi pe ambele maluri ale Nistrului, pot explica cum anume acordurile semnate între Chișinău și Tiraspol și apoi implementate pot îmbunătăți viața oamenilor.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova?

Franco Frattini: „Mesajul meu este pentru oameni și pentru autorități. Aveți buna voință a comunității internaționale; există un consens internațional cu privire la starea finală; există o dinamică constructivă fundamental nouă în procesul de reglementare, care a adus deja rezultate tangibile. Toate acestea ar trebui să le ofere factorilor de decizie la Chișinău și, de asemenea, la Tiraspol încrederea în capacitatea lor de a ajunge la o reglementare finală. Aveți o ocazie unică de a vă crea un viitor mai luminos pentru voi înșivă, precum și să-i dați altor oameni afectați de conflicte prelungite speranță că ele pot fi rezolvate. Dar împreună cu oportunitatea vine și responsabilitatea. Vă îndemn să nu ratați oportunitatea să continuați construirea încrederii, prin acorduri și punerea lor în aplicare, apropiind astfel ziua în care va fi posibilă o soluționare finală. Aștept cu nerăbdare posibilitatea să aflu mai mult pe viu în cadrul vizitei mele la sfârșitul lunii martie, precum și să analizez cum aș putea ajuta la atingerea acestui scop.”

Traducere oficială a Misiunii OSCE de la Chișinău