Linkuri accesibilitate

Viorel Gîrbu: „Nu cred că FMI a cedat ceva în privinţa problemelor din sectorul bancar cu care se confruntă Moldova”


Interviul dimineții cu expertul de la Institutul Economiei de Piață de la Chișinău.

Experţii FMI şi autorităţile Republicii Moldova au ajuns la un aşa-numit acord de personal asupra unui program de reforme economice care să fie susţinut financiar pe parcursul a trei ani. Republica Moldova ar putea avea acces la circa 179 milioane de dolari, dacă acordul va fi aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv, probabil în octombrie, şi dacă până atunci autorităţile moldovene îşi vor respecta angajamentele pe care şi le-a luat. Cum poate fi explicat acest acord şi ce ar trebui să facă guvernarea ca acest acord să fie aprobat ? Punctul de vedere al expertului Viorel Gîrbu de la Institutul Economiei de Piaţă.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:19 0:00
Link direct

Europa Liberă: Aşadar, un aşa-numit acord de personal între experţii FMI şi autorităţile moldovene, acord asupra unui program de reforme economice şi care va deveni realitate, în octombrie, dacă guvernul moldovean se va ţine de cuvânt în privinţa angajamentelor pe care le-a negociat cu echipa de negociatori ai FMI. În general, ce credeţi că a făcut posibil acest acord?

Viorel Gîrbu
Viorel Gîrbu

Viorel Gîrbu: „În situaţia de faţă nu este nimic ieşit din comun. Guvernul a ajuns la o înţelegere cu FMI, dar nimic special în aceasta nu este. FMI doreşte să semneze documente de creditare cu guvernele care au nevoie de acest lucru. Guvernul de la Chişinău are nevoie de mijloace financiare şi are nevoie de un document semnat cu FMI. Părţile s-au înţeles şi nimic deosebit aici nu este.

Evident, cineva a cedat. Sunt anumite cedări fiindcă aceste negocieri şi tatonări de teren au durat o perioadă foarte lungă de timp. Moldova are nevoie de acest document de o perioadă lungă de timp, din anul 2015, dar şi mai devreme Moldova avea nevoie de un document semnat cu FMI. S-a ajuns la o anumită înţelegere acum, dar ea nu este definitivă. Până în luna octombrie guvernul trebuie să întreprindă mai multe măsuri, astfel încât FMI deja să meargă cu un memorandum de politici la board şi să ceara aprobarea suportului financiar pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Aţi vorbit de cedări. Din partea cui aceste cedări? Admiteţi că şi FMI a „închis ochii” la starea de lucruri în sectorul bancar, cel puţin deocamdată, pentru că Guvernul ar fi îndeplinit alte condiţii în domeniul finanţelor publice?

Viorel Gîrbu: „Pentru mine e încă sub semnul întrebării care sunt condiţiile. În comunicatul de presă pe care în găsim pe site-ul FMI nu este clar care sunt acele acţiuni care necesită a fi îndeplinite de autorităţile moldovene până în octombrie. Dacă aţi ajuns la o înţelegere finală, această chestiunea putea fi scoasă la boarding-ul FMI chiar mâine sau poimâine. Puteau să ia această decizie într-un termen mai scurt, nu în luna octombrie. Deoarece este menţionată această dată, presupun că sunt mai multe acţiuni care încearcă a fi întreprinse de autorităţile Republicii Moldova. Nu ştiu care sunt aceste acţiuni, pot doar să presupun.

Aşa sau altfel, sunt anumite înţelegeri, sunt anumite cedări, deoarece negocierile dintre FMI şi Moldova durează de o perioadă lungă de timp, prin urmare părţile au convenit ceva. FMI nu cred că a cedat ceva în privinţa problemelor din sectorul bancar cu care se confruntă Moldova. Aceste probleme sunt menţionate de FMI de o perioadă lungă de timp. Aceste probleme au stat la baza rezilierii înţelegerilor pe care le avea Republica Moldova cu FMI în perioada anterioară.

E o problemă spinoasă pe care Republica Moldova trebuie să o soluţioneze, dar anume şi-a asumat Guvernul de la Chişinău în această perioadă este greu de presupus. Urmează să vedem. Recent am văzut legea privind convertirea în datorie de stat a acelui credit acordat de BNM, legea nu a fost adoptată, dar cel puţin a fost o tentativă. Mai nou, astăzi Parlamentul discută mai multe chestiuni legate de competențele BNM şi modul de soluţionare a problemelor cu care s-a confruntat Republica Moldova în perioada 2014-2015. Presupun că acestea sunt documente care au fost solicitate de FMI pentru a iniţia semnarea unui memorandum.”

Europa Liberă: În mod obişnuit, când va putea afla sau ar trebui să afle şi cetăţenii ce fel de condiţii ale FMI au fost acceptate de guvernarea de la Chişinău?

Viorel Gîrbu: „În mod firesc noi trebuia să aflăm imediat. Autorităţile trebuie să comunice, să descrie suficiente detalii despre acele negocieri pe care le poartă cu această organizaţie. În acelaşi timp şi FMI ar putea să fie un pic mai deschis şi în comunicatele sale să ofere mai multe informaţii. Cred că într-o guvernare democratică aceste aspecte trebuie cunoscute la momentul producerii faptelor propriu-zise. Din moment ce sunt anumite negocieri noi trebuie să aflăm clar, în detalii tehnice care este conţinutul acestor negocieri.”

Europa Liberă: Admiteţi că se regăsesc şi anumite măsuri nepopulare, motiv din care Guvernul preferă să nu dea prea multe detalii?

Viorel Gîrbu: „Nu cred, totuşi, că aceste măsuri urmează să fie îndeplinite până în luna octombrie. Admit ce de acum încolo vor trebui luate anumite măsuri, aceste măsuri fac referinţă la stabilitate macro-economică, la situaţia bugetar-fiscală din Republica Moldova. Ştim că în anul curent bugetul public naţional a fost adoptat du un deficit enorm. Autorităţile au fost foarte optimiste, astfel încât bugetul, chiar şi în situaţia în care este acum, depinde în măsură foarte mare, un sfert din venituri, de finanţări din exterior. Or noi ştim ce relaţie avem cu partenerii de dezvoltare. Este o relaţie destul de tensionată şi care depinde foarte mult de semnarea acordului cu FMI. Or, dacă acordul se semnează în octombrie, atunci banii nu vor veni până la finele anului, mai sunt doar două luni, sunt şi anumite chestiuni tehnice care iau timp, iar exerciţiu bugetar se închide la 31 decembrie, de facto şi mai devreme cu două săptămâni înainte. Nu cred că Guvernul Moldovei va reuşi în deplină măsură să îndeplinească acele condiţii şi să atragă mijloacele financiare aşa cum şi-a propus iniţial atunci când a elaborat acest buget. Acest lucru va influenţa modul în care se execută legea bugetului de stat, dar cum urmează să decidă autorităţile.”

Europa Liberă: Acest acord chiar deschide deja posibilităţile altor finanţări dinafară sau totuşi e cazul să se aştepte luna octombrie?

Viorel Gîrbu: „Momentan nu deschide. Este doar un acord la nivel de personal, doar atât. Nu este un document oficial. Nu este o decizie finală, ci doar o înţelegere. Momentan nu este nimic clar, este doar o înţelegere de principiu, care nu este bătută în cuie. Astfel încât finanţarea din partea altor parteneri de dezvoltare mai aşteaptă. Urmează să vedem dacă Guvernul se va ţine de cuvânt şi urmează să vedem în final textul memorandumului pe care îl va semna FMI cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ce sunt acești circa 170 de milioane de dolari prevăzuţi? Credite? Altceva? ca să înţeleagă omul care vede doar această sumă destul de mare, deşi nu atât de mare cum au fost sumele anterioare. La ce vor fi folosiţi acesţi bani?

Viorel Gîrbu: „Banii aceştia nu vor fi folosiţi. Moldova nu are nevoie de aceste mijloace financiare. E vorba de un credit, dar care suportă o dobândă specială pentru statele în curs de dezvoltare cum este Republica Moldova. Nu este dobândă comercială. FMI îşi transferă creditul, în tranşe, pe conturile BNM. Tranşele sunt condiţionate de întreprinderea unor acţiuni. FMI va urmări modul în care evoluează lucrurile macro-economice şi FMI va oferi o soluţie pentru depăşirea problemelor cu care se confruntă Republica Moldova. Aceste aspecte sunt foarte importante.

Banii propriu-zişi nu sunt importanți. Ei vor ajunge pe conturile BNM. Or BNM are aproape 2 miliarde de dolari mijloace pe care să le folosească cu aceeaşi destinaţie cu care sunt virate şi mijloacele oferite de FMI. Sunt mijloace destinate pentru stabilitatea cursului valutar. Banii nu vor veni în bugetul de stat, nu vor ajuta la acoperirea cheltuielilor bugetare, ci doar vor servi ca un temei, un cadru pentru reluarea asistenţei din partea altor organizaţii donatoare, astfel încât alte proiecte care au fost stopate doi ani în urmă urmează să fie reluate şi implementate în continuare. Urmare a semnării acordului cu FMI, Moldova poate să spere la reluarea asistenţei din partea UE, Băncii Mondiale. Această asistenţă este mult mai importantă, ea produce anumite schimbări. Este asistenţă care reprezintă mijloace financiare oferite guvernului pentru a-şi acoperi cheltuielile curente.”

Europa Liberă: Dvs. spuneţi că finanţările din partea UE, a Băncii Mondiale vor fi reluare doar după ce va fi semnat acel acord final cu FMI. Premierul Filip spunea, ieri, în Parlament că şi acest acord tehnic, la care s-a ajuns, ar fi un semnal pentru donatori să-şi reia finanţările. De unde siguranţa premierului? Ce să înţeleagă, iată, omul simplu?

Viorel Gîrbu: „Modul de comportament al Băncii Mondiale, al UE nu este bătut în cuie, adică nu aveam o prevedere legală foarte precisă care să stipuleze cum se procedează dacă există acord semnat sau dacă există un acord de principiu. Prin urmare, deciziile se iau în funcţie de conjunctură, în funcţie de viziunile pe care le au reprezentanții instituțiilor respective. Or în Republica Moldova am trecut prin situaţii foarte dificile. Ştim că Moldova şi anterior semna acorduri cu FMI, dar nu le ducea la capăt. Ştim că acest lucru ne-a constat foarte mult.

Modul în care au evoluat lucrurile în Republica Moldova a pus sub pericol asistenţa oferită de UE şi Banca Mondială. Reprezentanţii acestor instituţii au făcut declaraţii în acest sens. Orice decizie poate fi luată, dar îmi dau seama că totuşi este doar un acord de principiu deocamdată, nu este o decizie finală şi în cazul Republicii Moldova nu cred că este suficient această decizie, dar organizaţiile internaţionale pot să ia orice decizie.”

Europa Liberă: Spuneaţi că aceşti bani oferiţi de FMI nu vor fi folosiţi pentru programe concrete, sociale, de exemplu. „Politica fiscală se va concentra pe utilizarea chibzuită a limitelor disponibile de finanțare, în vederea consolidării investițiilor publice și susținerii obiectivelor sociale și de dezvoltare” – o frază din comunicatul FMI care i-a făcut pe unii observatori să constate situaţia „stranie” în care „FMI pare să fie „mai de stânga” şi mai „social” decât lăutarii locali”. Dvs. cum înţelegeţi referirea la consolidarea investiţiilor publice şi susţinerea obiectivelor sociale şi de dezvoltare?

Viorel Gîrbu: „Înţeleg că FMI, în primă instanţă, va urmări stabilitatea macro economică. Va urmări aprobarea unui buget care să nu depindă foarte mult de anumite finanţări necunoscute, fără un deficit foarte mare. Bugetul se utilizează pentru destinaţii de ordin social şi pentru investiţii publice, dar mijloacele care urmează să fie alocate cu această destinaţie se vor decide într-o perioadă ulterioară. În cazul în care nu există mijloace financiare, îmi dau seama că oricât de mult ne-am dori noi să investim în infrastructura publică, cât de mult ne-am dori noi să creștem cheltuielile de ordin social nu va fi posibil acest lucru.

Mijloacele trebuie să fie aprobate la partea de venituri şi la partea de cheltuieli. Dacă nu ai venituri, atunci nu poţi să cheltuiești. FMI şi anterior şi-a expus punctul de vedere. A atras atenţia autorităţilor naţionale precum că situaţia păturilor social vulnerabile în Republica Moldova este una extrem de dificilă, extrem de afectată de evoluțiile care au loc în Republica Moldova. Deja Guvernul trebuie să decidă câte mijloace financiare alocă pentru a susţine păturile social vulnerabile. În cazul în care nu există aceste mijloace nu vor exista nici investiții.”

XS
SM
MD
LG