Linkuri accesibilitate

Pavel Postică: „În istoria Republicii Moldova nu a existat nici un caz în care candidații independenți să ajungă în Parlament”


Interviul dimineții cu directorul de programe de la Asociația Promo-Lex.

Legislaţia electorală ar urma să fie modificată. Anunţul a fost făcut de Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. El a spus că la sugestia mai multor organizaţii neguvernamentale va fi creat un grup de lucru la nivel de experţi şi deputaţi care ar urma să propună îmbunătăţiri la actuala legislaţie.Există însă temerea că sub acest pretext guvernarea, în special PD, ar vrea de fapt să-şi promoveze intenţia de a schimba sistemul electoral în unul mixt. O discuţie pe acest subiect cu juristul Pavel Postică, director de programe la Asociația Promo-Lex.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:38 0:00
Link direct

Europa Liberă: Spicherul Andrian Candu a anunţat că la sugestia mai multor organizaţii neguvernamentale, inclusiv Promo-Lex, va fi creat în maxim două săptămâni un grup de lucru care ar urma să propună modificări la Codul Electoral pornind inclusiv de la multiple neajunsuri constatate în recentul scrutin prezidențial. Există însă îngrijorarea că, de fapt, guvernarea dominată de PD ar vrea să folosească acest prilej pentru a-şi promova intenția de a schimba sistemul electoral. Împărtășiți această îngrijorare?

Pavel Postică
Pavel Postică

Pavel Postica: „La moment nu cred că sunt astfel de premise. Încercăm să ne conducem de principiul bunei credinţe. Or spicherul Andrian Candu a declarat că nu se ia în calcul momentan schimbarea sistemului electoral, ci doar analizarea posibilității de a rectifica acele neajunsuri care sunt la moment în legislaţia electorală.

Chiar dacă se va lua în calcul modalitatea de schimbare a sistemului electoral, cred că nu este o problemă mare atâta timp cât acest sistem va fi aplicat într-un viitor mai îndepărtat decât următoarele alegeri parlamentare. Şi atunci toate lucrurile se rezolvă în principiu de la sine. Cetățenii vor fi informați cu privire la noul sistem de vot, oricare ar fi acesta.

Sunt diferite sisteme electorale – uninominal, mixt, liste deschise de candidaţi, când alegătorii singuri pot aprecia locul în listă a unui sau a altui candidat înaintat de un partid politic. Noi putem să revizuim mecanismul de atribuire a mandatelor nedistribuite, similar cum am avut până în 2009, când partidul care câştiga alegerile lua marea majoritate a voturilor sau a mandatelor de deputat în urma redistribuirii voturilor acumulate de partidele care nu au intrat în parlament.

Noi putem să revizuim pragul electoral pentru a crea posibilitate ca în Parlament să ajungă reprezentanți ai cât mai multor partide. Putem să revizuim şi pragul electoral pentru candidații independenți, în cazul în care se dorește ca aceștia să ajungă în parlament. Or pragul care de acum este mult prea mare așa încât în istoria Republicii Moldova practic nu a existat nici un caz în care candidații independenți să ajungă în Parlament.”

Europa Liberă: PD pare să opteze pentru un sistem electoral mixt, astfel încât jumătate dintre deputați să fie aleși pe liste de partid, iar cealaltă jumătate – în baza circumscripțiilor uninominale. În general, ce părere aveţi despre acest sistem mixt şi cât de potrivit sau dimpotrivă este el pentru Republica Moldova?

Pavel Postica: „În 2013, când sistemul electoral a fost schimbat de două ori timp de trei săptămâni, şi am avut valabil acest sistem electoral mixt fără a fi pus în aplicare fiindcă nu era vorba de alegeri în acel moment, atunci noi am venit cu o iniţiativă şi am criticat acel proiect de lege din mai multe considerente. Nu era foarte clar cum ar urma să fie constituite circumscripţiile electorale. nu era clar mecanismul de constituire a circumscripţiilor în regiunea transnistreană şi pentru alegătorii din diaspora. Nu era clar cum o să fie constituite circumscripţiile pentru regiunile populate majoritar de minorităţi etnice cum sunt găgăuzii şi bulgarii sau ucrainenii. Deci, sunt multe aspecte problematice.

Trebuie să luăm în calcul şi experienţa ţărilor vecine, în special Georgia, Ucraina şi România, care pun în aplicare acest sistem mixt. El le generează acum o sumedenie de probleme care impun politicienii să renunţe la acest sistem. Se vehiculează că se doreşte revenirea la sistemul pe liste de partid pe care le-au avut.”

Europa Liberă: Înţelegem că schimbarea sistemului electoral nu se regăseşte printre recomandările venite din partea societăţii civile. Dar ce modificări la legislaţia electorală consideraţi că ar fi necesare, pornind şi de la experienţa Promo-lexului de monitorizare a alegerilor?

Pavel Postica: „Aş vrea să fac un pic de claritate aici. În prima zi de joi a lunii februarie este sărbătorită în lume Ziua Internaţională a alegerilor. Cu această ocazie, Promo-Lex şi alte 17 organizaţii neguvernamentale au semnat un apel public adresat parlamentului să fie constituit un grup de lucru parlamentar prin care să fie făcute ajustările necesare la Codul Electoral şi legislaţia conexă pornind de la criticile aduse de Curtea Constituţională la ultimul scrutin, dar pornind şi de la rapoartele de monitorizate făcute de noi, societatea civilă, făcute de misiunile internaţionale în care au fost aduse anumite critici legislaţiei electorale atât în 2014, 2015, cât şi în 2016 - alegerile prezidenţiale.

Din acest considerent, noi am cerut să fie constituit acest grup de lucru care să fie reprezentativ. Să fie reprezentanţi atât din Parlament, cât şi din partidele extra-parlamentare. Să fie dezbătute public propunerile pe care le va propune grupul de lucru. Aceste modificări să fie avizate de către Comisia de la Veneţia şi de către ODIR, adică instituţii internaţionale specializate în domeniul electoral. Doar după aceste etape, în toamna anului 2017 aceste subiecte să fie discutate şi votate în parlament, atunci când există un consens naţional pe aceste modificări, atunci când existe avizele organelor specializate.

Ce modificările ar fi necesare din punctul de vedere al Asociaţiei Promo-Lex? Noi am făcut un raport de monitorizare urmare a ultimului scrutin şi am scos în evidenţă mai multe lacune. Vorbind despre alegerile prezidenţiale avem mari probleme în ce priveşte colectarea semnăturilor, începând de la acel filtru inutil de avizare a listelor de subscripţie de către administraţia publică locală, modalitatea de finanţare a grupurilor de iniţiativă, incompatibilităţile funcţionarilor publici cu statutul de membru al grupului de iniţiativă etc.

Avem foarte multe aspecte problematice în ce priveşte aplicarea sancţiunilor în cazurile în care se atestă aşa zisele cazuri de corupere a alegătorilor. Pentru alegerile prezidenţiale nu am avut, cu regret, modificări legislative în Codul Penal şi practic nu a fost posibilă impunerea anumitor sancţiuni când a fost necesară. Colegii din media au sesizat multiple aspecte legate de implicarea partizană a radiodifuzorilor în campania electorală.

Nu în ultimul rând sunt aspectele ce ţin de implicarea bisericii, revizuirea plafoanelor cotaţiilor şi donaţiilor pentru partidele politice, verificarea surselor de finanţare etc. Avem o sumedenie de aspecte destul de problematice care generează anumite dificultăţi, dar şi o anumită doză de neîncredere faţă de rezultatele scrutinului.”

Europa Liberă: Aţi numit mai multe chestii care ţin de specificul ţării şi care cumva nu ar trebui neglijate la elaborarea unui Cod Electoral. Probabil că nişte modificări la Codul Electoral pot să distorsioneze foarte mult preferinţele reale ale alegătorilor. Să luăm, bunăoară, pragul electoral. Cine este în măsură să ne spună foarte clar cât ar trebui să fie acest prag electoral pentru partide, de exemplu?

Pavel Postica: „Cel mai probabil, se iau în calcul sondajele de opinie. Majoritatea existentă în parlament vede cam care sunt potenţialii trecători peste acest prag, analizează pe cine ar vrea să vadă în parlament şi pe cine nu. Pornind de la aceste aspecte stabilesc pragul. Dacă e să luăm în calcul recomandările instituţiilor internaţionale specializate, atunci pragul trebuie să fie destul de mic aşa încât să permită reprezentarea echilibrată a tuturor forţelor politice posibile.

Din punctul meu de vedere un prag de 3 sau 4% pentru partidele politice ar fi rezonabil şi ar permite o reprezentare mai echilibrată a partidelor politice în parlament şi un prag de maxim 1% pentru candidaţii independenţi pentru a oferi posibilitate şi candidaţilor independenţi de a accede în Parlament.”

Europa Liberă: Ce soluţii aveţi pentru asigurarea votului în diaspora pornind de la experienţa ultimului scrutin?

Pavel Postica: „Este o problemă foarte sensibilă. Am venit cu anumite recomandări după alegeri, dar şi pe parcursul campaniei electorale atunci când au fost constituite secţiile de votare. Promo-Lex a făcut o analiză separată şi a propus CEC-ului şi Guvernului să deschidă secţii suplimentare în anumite localităţi cum ar fi Moscova, Irlanda, Londra, România (Bucureşti), Italia, Bruxelles. Anume în secţiile de votare unde noi am preconizat o prezenţă mai masivă au fost semnalate acele cazuri de insuficiență a buletinelor de vot. Asta demonstrează că mecanismul care există acum pentru stabilirea secţiilor de votare este ok, în sensul în care înregistrarea prealabilă şi prezenţa la vot în ultimul scrutin este determinantă.

Totodată acest mecanism trebuie revizuit şi să fie adăugate criterii de selecţie, cum ar fi numărul de cetăţeni stabiliţi permanent peste hotarele ţării şi înregistraţi corespunzător la autorităţile naţionale în registrul de stat al populaţiei. Avem peste o sută de mii de alegători care permanent sunt înregistraţi peste hotarele ţării şi ei nu figurează în listele electorale de bază. Cred că este rezonabil să revizuim şi să majorăm numărul de buletine de vot care pot fi eliberate unei secţii de votare până la cinci sau șase mii de buletine.

Am putea revizui numărul de funcţionari electorali pentru anumite secţii de votare peste hotare. Să fie trei operatori, să fie mai mulţi funcţionari electorali, nu 9-11, dar 13-15, care să asigure un flux mai rapid şi o deservire mai rapidă a alegătorilor. Am putea majora numărului secţiilor dacă este posibil acest lucru.

În planul strategic al CEC este propusă testarea votului electronic, votului prin internet pentru alegerile din 2018. Doar că trebuie să ţinem cont de faptul că legislaţia electorală sub acest aspect trebuie revizuită. Trebuie să avem un aviz al Curţii Constituţionale despre cât de secret este votul din faţa calculatorului unde nu se ştie cine mai stă în spatele alegătorului atunci când acesta votează. Sunt anumite aspecte care trebuie revăzute, trebuie aşezate în aşa fel încât să creăm alegătorilor, inclusiv celor de peste hotare o posibilitate să se implice în viaţa politică prin votare, dar acest mecanism trebuie să fie unul lejer şi accesibil.”

XS
SM
MD
LG