Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Ecologiștii moldoveni protestează împotriva construcției de noi hidrocentrale pe râul Nistru. Tiraspolul vorbește din nou despre „blocadă”. Și… cum sunt selectate filmele pentru festivalul de documentare „Cesnok” din regiunea transnistreană.

Începem însă, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Președintele Igor Dodon le-a spus oamenilor de afaceri ruși că perioada negativă în relațiile bilaterale a fost depășită și vor fi bineveniți să investească în Moldova, relatează Interfax. Vorbind vineri, la Moscova, la o întâlnire a oamenilor de afaceri ruși și moldoveni, Dodon a lăudat „noile tendințe” apărute în relațiile bilaterale după învestitura sa, adăugând: „Vreau să vă transmit un mesaj politic clar – vă așteptăm în Moldova”. La Moscova, Dodon s-a întâlnit și cu președintele Vladimir Putin care a promis că autoritățile ruse „vor continua să se gândească” cum să rezolve definitiv problema imigranților moldoveni care au încălcat regimul de ședere în Federația Rusă. Vizita lui președintelui Igor Dodon la Moscova, a doua de la învestitura sa, a avut loc la puține zile după ce guvernul și parlamentul Moldovei s-au plâns într-o notă de protest înmânată ambasadorului rus la Chișinău că oficialii moldoveni ar fi „umiliți” la intrarea în Rusia și le-a cerut să nu mai meargă acolo până ce autoritățile ruse se vor comporta așa cum trebuie.

Ministrul moldovean de externe Andrei Galbur a reiterat dorința Moldovei de a adera la Uniunea Europeană, într-o perioadă când președintele pro-rus Igor Dodon pune sub semnul întrebării avantajele apropierii de blocul cu 28 de membri. Într-o prelegere rostită, luni, la Helsinki, Galbur a spus că pentru stabilizarea și dezvoltarea Moldovei este esențială aplicarea cu succes a Acordului de Asociere la UE, „urmată de aderarea la Uniunea Europeană”.

Rusia ar dori mai multe discuții în formatul 5+2 și discutarea problemei punctelor vamale moldo-ucrainene de pe segmentul transnistrean, a declarat viceministrul rus de externe Grigori Karasin, în timpul vizitei întreprinse în 13-14 martie, la Chişinău şi Tiraspol. „Am acordat o atenţie problemei punctului vamal comun al Moldovei şi Ucrainei de la Cuciurgan. În opinia noastră, aceasta este una din cele mai vulnerabile teme pentru administraţia de la Tiraspol, deoarece afectează schimburile comerciale ale regiunii”, a declarat Karasin, citat de TVR Moldova.

Grigory Karasin (dreapta) şi ambasadorul rus Farit Muhametşin, la întâlnirea cu premierul Pavel Filip

Grigory Karasin (dreapta) şi ambasadorul rus Farit Muhametşin, la întâlnirea cu premierul Pavel Filip

Un moldovean care a luptat în estul Ucrainei de partea separatiștilor pro-ruși a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare, a informat Procuratura Generală, citată de site-ul Deschide.md. Bărbatul de 42 de ani, al cărui nume nu a fost dat publicității, provine din stânga Nistrului. El fusese arestat în decembrie, anul trecut, sub bănuiala că s-ar fi înrolat în formațiunea paramilitară separatistă „Sparta”, din Donețk, luptând alături de Aren Pavlov, cunoscut și drept „Motorola”. Potrivit evaluărilor neoficiale ale presei, numărul total al moldovenilor reținuți sub acuzația de mercenariat în estul Ucrainei se ridică la aproape 15, în cei trei ani de ostilități.

Statele Unite au criticat decizia Moscovei de a permite militarilor din Osetia de Sud, regiunea separatistă a Georgiei, de a face parte din armata Federaţiei Ruse. Într-o declarație a Departamentului de Stat american făcută, joi, postului nostru de radio se spune că „poziţia Washingtonului este clară în ceea ce priveşte Osetia de Sud și Abhazia, și anume că „aceste regiuni sunt parte integrală a Georgiei”. Rusia a recunoscut în 2008, după războiul cu Georgia, independența Osetiei de Sud ai Abhaziei.

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută, la sediul din Chișinău al Delegației Uniunii Europene a avut loc un mic protest împotriva unui mare proiect despre care apărătorii mediului spun că va distruge râul Nistru, așa cum îl cunoaștem, creând și probleme aprovizionării cu apă a unor orașe moldovene și ucrainene. Este vorba de planul unui consorțiu ucrainean de a construi câteva hidrocentrale „în cascadă” pe cursul superior al Nistrului, în amonte de centrala deja existentă la Novodnestrovsc. La protestul din 14 martie a fost de faţă corespondenta noastră Natalia Sergheev:

Trotuarul de pe strada Kogălniceanu din centrul capitalei, în dreptul sediului Delegației Uniunii Europene la Chișinău, a fost ocupat de participanții la marșul pentru „salvarea râului Nistru”, după cum l-au numit organizatorii. Câteva zeci de persoane scandau „Jos Barajele de pe Nistru” în limbile română, rusă, ucraineană dar și în engleză. „Ca mesajul să fie înțeles și de europeni”, au explicat liderii acțiunii.

Din grupul de organizatori face parte şi Natalia Viținskaia, profesoară de educație civică, și activistă a mișcării ecologiste. Iată cum explică Viținskaia motivul acțiunii din fața reprezentanței europene.

„Cea mai importantă muncă de „integrare” în istoria umanității întotdeauna au făcut-o râurile. Moldova și Ucraina merg pe drumul integrării europene. De asta subiectul exploatării râului trebuie soluționat europenește. Râul Nistru este deja bolnav, nu e nevoie să fie distrus completamente. Dacă pierdem Nistrul, va fi un caz unic în istorie în care oamenii au distrus un râu.”

„Vreau să înot în Nistru” – asta scria pe o pancartă pe care o ținea în mână studenta care s-a prezentat cu prenumele Janna:

„Făceam ture de caiac și rafting pe Nistru. În timpul unor astfel de călătorii am văzut lucruri oribile. Deseori, ajungeam în unele zone practic de netrecut, care trebuiau ocolite. Vedeam vaci în mijlocul râului care beau apă… Asta nu e normal.”

Astăzi este Ziua Internațională a Râurilor, deci nimic mai firesc decât o acțiune de protest împotriva zăgăzuirii suplimentare a apei din Nistru, spune tânărul care s-a prezentat Iulian, locuitor al orașului Chișinău. El spune că cele șase hidrocentrale pe care și le dorește Ucraina vor cauza nu doar probleme ecologice:

Râul Nistru, la Dubăsari

Râul Nistru, la Dubăsari

„În primul rând, Moldova poate ajunge fără resurse acvatice. Deja am rămas fără ele, fiindcă există unele baraje ilegale. Nivelul apei din râul Nistru a scăzut, apa din fântânele din satele adiacente la fel a scăzut și calitatea acestei ape s-a înrăutățit. De la asta are de suferit și agricultura – o ramură importantă a industriei țării și a subzistenței oamenilor. Acest râu are mai ales o importanță economică pentru noi.”

Mai mulți specialiști au vorbit despre posibilele prejudicii aduse mediului dacă se vor construi cele șase hidrocentrale „în cascadă” pe râul Nistru. Însă autoritățile din Ucraina continuă să sprijine acest proiect. Din rațiuni lesne de înțeles, spun experții - dorința de a avea o cât mai mare independență energetică, în condițiile în care Federația Rusă i-a întors spatele și continuă să alimenteze secesiunea din estul Ucrainei.

La mijlocul lunii februarie, în cadrul unei întâlniri a premierului Pavel Filip cu omologul său ucrainean Vladimir Groisman s-a convenit asupra înființării unei comisii comune moldo-ucrainene, care sa găsească soluții pentru a asigura nivelul necesar de protecție a ecosistemului Nistrului. Ambele țări vor coopera și cu partenerii europeni, se arată în comunicatul oficial.

După popasul de la sediul Delegației UE la Chișinău, marșul s-a îndreptat spre Ambasada Ucrainei. Solicitat de Europa Liberă, secretarul de presă al Ambasadei ucrainene Serghei Orlov a prezentat următorul comentariu:

„Considerăm astfel de acțiuni pașnice drept o manifestare normală a democrației în societate. Am luat cunoștință de informația transmisă de participanți.”

Organizatorii marșului au propus celor prezenți să semneze o petiție care ar urma să fie transmisă Delegației europene la Chișinău și reprezentanților Ambasadei ucrainene.

***

Europa Liberă: Ecologiști din regiunea transnistreană s-au solidarizat cu acțiunile colegilor lor moldoveni, care au protestat împotriva intențiilor guvernului de la Kiev de a construi noi hidrocentrale pe râul Nistru. Karina Maximova a stat de vorbă cu conducătorul organizației obștești „Ecospectr” din regiunea transnistreană, Ivan Ignatiev.

Ivan Ignatiev

Ivan Ignatiev

Ivan Ignatiev: Ecologiștii transnistreni sunt solidari cu cei din Ucraina și Moldova, întrucât pericolele (sociale și de mediu) pe care le presupune construirea unei noi hidrocentrale pe Nistru - sunt cât se poate de reale. Este vorba de consecințe directe, rapide și de durată, în același timp, care sunt extrem de nefaste - atât pentru cursul superior, cât și pentru cursul superior al râului. Există un șir de riscuri, caracteristice întregului bazin nistrean, care au ieșit la iveală în mare parte în urma ridicării primei centrale hidroelectrice, cea de la Dubăsari, în anii '50 ai secolului trecut, iar apoi a celorlalte două centrale hidroelectrice (nr.1 și nr.2) în anii '70 și, respectiv, în 2.000, iar ulterior și a Centralei Hidroelectrice reversibile din Secureni.

Mă refer, în primul rând, la pericolele de ordin ecologic, riscuri asociate cu distrugerea albiei râului și a întregului ecosistem riveran, reducerea biodiversității, dispariția mai multor specii valoroase de pești. După inaugurarea Centralei Hidroelectrice de la Dubăsari, atunci când, din cauza barajului, a fost izolată zona de reproducere a peștilor (pe vremuri, aceasta se întindea până aproape de Râbnița, cuprinzând, practic, întregul cursului din mijloc al Nistrului). În consecință, au dispărut toți sturionii, care au fost lipsiți astfel de posibilitatea de a se reproduce. După ce de-a lungul malului au fost ridicate baraje, au dispărut și luncile inundabile, iar odată cu acestea și locuri de reproducere a speciilor fitofile de pește, specii de mare valoare economică. Altfel spus, am pierdut o importantă parte a resurselor biologice, ce pot fi valorificate din punct de vedere economic. Se întâmplă adesea la noi, atunci când se ia o decizie, să se țină cont doar de avantajele economice imediate. Tot cifrele însă ne pot ajuta să calculăm amploarea prejudiciului adus ecosistemului, căci și ecosistemul tot omului îi aduce foloase. Este vorba de apă, resurse biologice, producerea energiei electrice, dar și de turism, zone de recreere etc. .

În plus, trebuie să amintim și de posibilele riscuri de ordin social. În cazul construcției unei hidrocentrale, se întâmplă să fie necesară și strămutarea unor număr mare de gospodării. În urma construcției celor șase centrale hidroelectrice de pe Nistru, ar trebui să-și schimbe locul de trai circa 3,5 mii de oameni, ar fi demolate 1.100 de case, iar 30 de mii de hectare de pământ ar fi inundate.

Europa Liberă: Este adevărat că unele dintre efectele negative ar putea fi ireversibile?

Nistrul la Ţâpova

Nistrul la Ţâpova

Ivan Ignatiev: „Cele mai serioase dintre acestea se referă la cursul superior al Nistrului. Acolo va fi ridicată una din hidrocentrale, celelalte 5 urmând să fie construite pe cursul de mijloc al fluviului. Evident, efectul va unul negativ, inclusiv asupra zonelor protejate, de exemplu, asupra Parcului Național „Canionul Nistrean”, precum și a celor alte două parcuri naționale din zona Carpatică.

Construcția de centralelor hidroelectrice va afecta și sistemul de aprovizionare cu apă. Am văzut cum în urma ridicării complexului hidroenergetic Dnestrovsc, în satele de pe coastă a dispărut apa. Pentru a-și asigura nevoile gospodărești și necesarul de apă potabilă, locuitorii acestor așezări sunt, astăzi, nevoiți să-și transporte apă din alte localități. Vorbim în cazul dat de pericole care s-au materializat deja.

De asemenea, se poate vorbi despre riscuri de ordin sanitar și epidemiologic. Un fluviu mare are capacitate de autoepurare, dar, când volumul apei din bazinul central este redus, râul nu se va mai putea autoepura. Hidrologii și climatologii au tras, în mod repetat, semnale de alarmă în legătura cu acest fapt. Este de așteptat ca până la mijlocul acestui secol, afluenții de mijloc și cei de jos ai Nistrului să-și reducă în jumătate nivelul de apă.”

Europa Liberă: Care sunt, în opinia Dvs., cele mai eficiente măsuri ce pot fi întreprinse pentru salvarea ecosistemului râului Nistru?

Centrala de la Cuciurgan

Centrala de la Cuciurgan

Ivan Ignatiev: „Cea mai eficientă dintre toate mi se pare conlucrarea cu donatorii și organizații internaționale, deoarece Guvernele Ucrainei și Moldovei nu arată suficient interes pentru această problemă. Prevalează interesul economic. Pe de o parte, Moldova ar vrea să primească energie electrică ieftină din Ucraina, pe de alta, își dispută dreptul de proprietate asupra unor terenuri din cadrul Complexului hidroelectric de pe Nistru. Până la ora actuală nu a fost rezolvată nici problema regulatorului de debit pe Nistru, astfel încât să fie respectate normele necesare pentru buna funcționare a economiei, dar și a ecosistemelor.

Singurul mod de a influența situația este de a face apel către donatori, lucru pe care îl și face, în principiu, societate civilă din Moldova, Ucraina, și Transnistria. Am pregătit o petiție în adresa Băncii Mondiale și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în care am cerut să acorde atenție faptului că este inacceptabil să finanțeze proiecte care presupun asemenea riscuri sociale și de mediu.

O altă posibilitate de a influența situația ar fi, în opinia mea, o adresare directă către Uniunea Europeană și Comisia Europeană. Ar trebui remarcat faptul că țările care aspiră să adere la Uniunea Europeană ar trebui să respecte și reglementările existente în domeniu protecției mediului. Atât Ucraina, cât și Moldova și-au asumat o serie de angajamente, inclusiv de ordin ecologic, atunci când au obținut statutul de membru-asociat al UE. Iar parte integrantă ale acestor angajamente este asigurarea măsurilor de protecție a mediului, reducerea tuturor riscurilor, inclusiv a celor cu privire la orice activitate economică, în bazinele hidrografice transfrontaliere. Prin urmare, societatea civilă încearcă să facă lobby pentru o rezolvare cât mai pozitivă a acestei situații.”

Europa Liberă: Liderul organizației „Ecospectr” din stânga Nistrului, Ivan Ignatiev.

***

Europa Liberă: Europa Liberă a încercat să afle şi opinia mai multor locuitori ai regiunii transnistrene despre planurile Ucrainei privind construcţia de noi hidrocentrale pe râul Nistru:

„Cred că ucrainenii n-au bani de așa ceva. Dar dacă au decis, va fi greu să le influențezi decizia. În general, nu e corect ce fac. În Ucraina e o situație foarte complicată. Eu cred că atâta timp cât în țară e haos, n-o să le ajungă bani pentru construcție”.

„Oamenii trebuie să se ridice, guvernul nostru – să discute despre asta cu Ucraina, cu Moldova, doar așa putem schimba ceva. Nimeni n-o să vină să ne ajute, doar noi înșine”.

„Numai dacă vom ieși cu toții să protestăm, cu pancarte și cu anumite cerințe”.

„Cred că atunci când au luat decizia construcției acestor hidrocentrale ei n-au ținut cont de pericole și de urmări. Poate că s-au grăbit, poate că cineva a ocolit legea sau a luat bani ca să ignore opinia instanțelor ce i-ar fi putut opri. Aici e necesar să se facă anumite verificări, să organizeze discuții suplimentare pentru a opri acest proces, până când el n-a adus prejudicii irecuperabile.”

„Eu cred că înșiși locuitorii meleagului nostru trebuie să fie grijulii cu râul Nistru. Adesea observăm cum oamenii nu respectă reguli ecologice și norme morale elementare – lasă sticle și gunoi pe malul râului. Guvernul poate influența lucrurile, dacă va impune anumite legi. De exemplu, amenzi, și destul de mari. Poate atunci oamenii vor începe să aibă mai multă grijă față de Nistrul nostru.”

„Am citit zilele trecute că în parlamentul Ucrainei nu s-a aprobat construcţia acestor hidrocentrale. Altfel am rămâne cu totul fără Nistru. Anul trecut apa deja avea un miros neplăcut; într-un lac se transformă Nistrul, e năpădit de stuf.”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Punctul de trecere a frontierei Cuciurgan domină în aceste zile actualitatea discuțiilor cu participare internațională pe tema conflictului transnistrean. O înțelegere moldo-ucraineană prevede ca acolo să fie postați în viitor și grănicerii Chișinăului, alături de cei ai Kievului, având posibilitatea să supravegheze ce intră și ce iese pe la est în regiunea transnistreană. Perspectiva acestei supravegheri sporite nu este însă deloc pe placul Tiraspolului. Detalii are Alla Ceapai:

Gheorghe Bălan şi Vitali Ignatiev (stânga)

Gheorghe Bălan şi Vitali Ignatiev (stânga)

Înființarea la Cuciurgan a controlului vamal comun moldo-ucrainean a fost unul din subiectele de dispută între reprezentanţii politici în reglementarea transnistreană, Gheorghe Bălan şi Vitali Ignatiev, care s-au întâlnit marți la sediul misiunii OSCE de la Chişinău.

Vitali Ignatiev a spus că Tiraspolul este categoric împotriva acestei intenţii pe care a calificat-o distructivă şi despre care a spus că ar nesocoti poziţia şi interesele regiunii transnistrene. Potrivit lui Ignatiev, înființarea controlului comun la frontieră ar putea genera „daune” locuitorilor şi agenţilor economici din regiune şi că ar amenința procesul de negocieri:

„Am cerut să se renunţe la această măsură care va genera pierderi economice de peste 300 de milioane de dolari, va îngreuna libera circulaţie a locuitorilor. E o problemă şi pentru securitatea internă şi cea regională. Decizia de a înfiinţa controlul comun la frontieră contravine buchii şi spiritului procesului de negocieri, contravine înţelegerilor anterioare. Considerăm că este cea mai serioasă provocare şi o ameninţare pentru buna funcţionare a formatului de negocieri. Transnistria insistă ca problema dată să fie inclusă pe agenda următoarei runde de negocieri în formatul 5+2. Pentru că, aşa cum spuneam, e un subiect care prin complexitatea sa şi prejudiciile pe care le comportă sub aspect economic, umanitar şi politic este cea mai mare amenințare din ultimii ani pentru procesul de negocieri.”

De cealaltă parte, vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Bălan a spus că mecanismul de control comun ţine de relaţiile bilaterale moldo-ucrainene şi nu are tangenţe cu procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Prin urmare, nu ar fi necesară discutarea acestui subiect în formatul 5+2. Bălan a spus că nu sunt decât speculaţii declaraţiile precum că această măsură ar avea impact negativ asupra agenţilor economici şi locuitorilor din regiunea transnistreană. Vor fi afectaţi doar cei implicaţi în scheme ilicite cum ar fi contrabanda sau traficul ilegal, a precizat vicepremierul:

„Abordarea noastră este una pozitivă. Nu va afecta în nici un mod agenţii economici cinstiți şi populaţia din regiunea transnistreană care respectă legislaţia. E orientată doar spre simplificarea tuturor procedurilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de transport şi trecere prin aceste puncte. Astfel de posturi comune avem şi în alte părţi, în nordul şi în sudul ţării. Acest control comun simplifică viaţa populaţiei pentru că lucrează în comun grănicerii moldoveni şi cei ucraineni şi controlul este redus la unul. Respectiv, toate aceste speculaţii cu privire la careva probleme suplimentare pentru agenţii economici sau populaţie sunt inventate.”

Punctul de control comun al frontierei de la Cuciurgan va fi amplasat pe teritoriul Ucrainei şi ar urma să-şi înceapă activitatea până la finele anului, a anunţat vicepremierul Gheorghe Bălan. Posturi similare ar urma să fie înfiinţate ulterior şi la alte puncte de trecere a frontiere moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean.

Înființarea controlului comun la Cuciurgan a fost unul din principalele subiecte discutate la Tiraspol cu viceminsitrul rus de externe Grigori Karasin care s-a aflat într-o vizită în Republica Moldova. Administraţia de la Tiraspol a cerut Rusiei sprijin pentru a împiedica crearea acestui post vamal, relatează presa din regiune. Grigori Karasin a declarat că subiectul trebuie discutat în formatul 5+2 pentru că este „una dintre cele mai vulnerabile teme pentru administraţia de la Tiraspol, deoarece aceasta afectează schimburile comerciale ale regiunii”, a declarat Karasin.

Protocolul privind organizarea controlului în comun în punctul de trecere internaţional „Pervomaisc-Cuciurgan” pe teritoriul Ucrainei a fost semnat la Chişinău încă în 2015. În cadrul recentei vizite la Kiev a premierului moldovean Pavel Filip s-a convenit urgentarea deschiderii acestui post vamal.

***

Europa Liberă: Despre cum este privit în regiunea transnistreană un eventual control mixt moldo-ucrainean la punctul de control Cuciurgan, Lina Grâu a stat de vorbă cu analistul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko:

La punctul de trecere de la Cuciurgan

La punctul de trecere de la Cuciurgan

Europa Liberă: Tema controlului comun moldo-ucrainean la punctul de trecere de la Cuciurgan nu este una nouă. Cu toate acestea, acum a reizbucnit cu o nouă forță polemica dintre Chişinău și Tiraspol. De ce se întâmplă acest lucru?

Serghei Melnicenko: „Aveți dreptate că istoria acestei chestiuni a început încă la sfârșitul anilor 90. Încă înainte de venirea la putere a lui Vladimir Voronin această variantă de cooperare a Ucrainei cu Republica Moldova, în ideea de a bloca și a redirecționa fonduri către bugetul moldovean, fusese discutată și chiar aprobată, dar atunci ea nu a primit un sprijin real și nu s-a materializat.

Pe atunci, Ucraina susținea politic Transnistria, unde din totalul populației, conform ultimului recensământ, 26 la sută sunt etnici ucraineni. Dar amenințarea acestei măsuri în permanență a existat pentru Transnistria. Trebuie să ținem cont și de faptul că Constituția Ucrainei nu prevede aflarea pe teritoriul său a oricăror structuri de forță ale altor state – acest lucru se referă la orice țară, e o chestiune de suveranitate, integritate teritorială și independență a statului.

Ce se întâmplă în acest moment? Se știe că pe hârtie înțelegerea cu privire la instituirea controlului comun moldo-ucrainean a fost convenită acum un an și jumătate. Și această chestiune, de instalare a posturilor mixte vamale și de grăniceri, este una extrem de politizată, în sensul că Moldova încearcă să joace pe contradicțiile care acum există în Ucraina și între Ucraina și Federaţia Rusă. Moldova a luat categoric partea Ucrainei în această chestiune și încearcă, din nou, să folosească acest moment de conjunctură, când actuala conducere de la Kiev consideră Transnistria ca fiind satelit al Moscovei. Aici scopurile Moldovei și Ucrainei coincid.

Însă Moldova trebuie să țină cont de faptul că prin comportamentul său poate ajunge sub lovitura părții ruse, sub sancțiuni. Iar progresul abia schițat privind livrările produselor ei vinicole pe piața rusească ar putea fi compromis și exporturile din nou oprite. Iar pe cât de serios ar putea fi impactul acestei măsuri arată și experiența Belarusului, când în pofida unor relații foarte apropiate, foarte prietenești, Rusia și-a respectat interesele naționale.

Iată de ce în acest moment nu a fost deloc întâmplătoare vizita lui Karasin în Transnistria și Moldova și pe lângă evoluțiile în procesul de negocieri această chestiune de asemenea a fost discutată și ea are o importanță foarte mare în formatul 5+2.”

Europa Liberă: Care vor fi consecințele pentru Transnistria dacă acest control mixt moldo-ucrainean va fi totuși implementat la punctul de trecere Cuciurgan?

Serghei Melnicenko: „Este evident că în cazul realizării acestui proiect în Transnistria situația economică va deveni și mai dificilă. Din calculele specialiștilor din ministerul dezvoltării economice, pierderile bugetului vor constitui 38 milioane dolari, această măsură va duce și la pierderea locurilor de muncă, la o sărăcire și mai mare a populației, la instabilitate socială, la dificultăți economice și în consecință – la tensiuni mari în relațiile dintre Chişinău și Tiraspol.

Iată de ce Tiraspolul nu a mai stat să aștepte când acest proiect va fi pus în practică, ci a ridicat problema de pe acum, apelează la opinia publică, a apelat la mediatorii și garanții din procesul de negocieri, încearcă să-și explice pozițiile și să arate că acest lucru nu va duce la niciun fel de rezultate pozitive. Tiraspol subliniază de asemenea că această măsură este o încălcare a protocolului de la Berlin din iunie de anul trecut, care spune că toate deciziile trebuie să fie adoptate cu acordul ambelor părți.

Aceasta este situația. Cuciurganul, din câte am înțeles, este un proiect-pilot și cu timpul toate punctele de trecere de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene pot fi închise și atunci situația se va agrava și mai mult.

În general, lovitura cea mai mare va fi resimțită de întreprinzătorii mici. Și asta, pentru că oamenii de rând, chiar și cei care nu se ocupă de micul comerț, au dreptul în Transnistria să importe mărfuri pentru uz individual în valoare de 1000 de dolari. Pe când din câte știu în Republica Moldova această sumă maximă este de 300 de euro. În plus, din câte știu, în Moldova au dreptul să facă comerț extern doar persoanele juridice, în timp ce în Transnistria antreprenorul individual are dreptul să importe mărfuri din Moldova și Ucraina.

Nu e nimic nou în acțiunile părții moldovenești. Scopul acestei măsuri este de a redirecționa fluxurile financiare dinspre bugetul transnistrean către bugetul Republicii Moldova și astfel să forțeze Transnistria să accepte cedări politice.”

Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, într-un interviu realizat de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Tineri din regiunea transnistreană, organizatorii festivalului de film documentar „Cesnok” au vizitat recent capitala Cehiei, Praga, unde până pe 15 martie a avut loc o nouă ediție a Festivalului Internațional de Film dedicat tematicii drepturilor omului „One World” („O singură lume”), un festival care s-a ținut în trecut și în Republica Moldova. Tinerii de la Tiraspol au făcut și un schimb de experiență cu partenerii și colegii lor din Cehia, au vizionat împreună filme, selectând pelicule pentru propriul lor festival „Cesnok”, lansat anul trecut și care, speră ei, va deveni unul cu tradiție în stânga Nistrului. Corespondenta noastră Karina Maximova a stat de vorbă cu coordonatoarea festivalului de film documentar „Cesnok”, Alexandra Telpis, după vizionarea filmului „Rodnîe” („Cei dragi”), despre conflictul dintre Rusia și Ucraina, al regizorului rus Vitali Manski, refugiat din motive politice de la Moscova la Riga.

La festivalul „One World” în Praga

La festivalul „One World” în Praga

Europa Liberă: Vorbiți-ne un pic despre festivalul de film documentar „Cesnok”, pe când să așteptăm o nouă ediție?

Alexandra Telpis: „Cesnok va avea loc în orașele Transnistriei și la Chișinău la finele lui aprilie, între 27 și 30 aprilie. Încercăm acum să găsim săli potrivite în cinematografe. Aici, la Praga, vizionez filme care posibil că vor fi incluse în programul viitorului festival. Pentru anul acesta lista e completă. Am selectat opt pelicule extrem de interesante. Acum urmăresc cum sunt organizate festivalurile mari, ce este important, ce trebuie făcut ca să iasă mai bine. De asemenea, este o ocazie minunată de a viziona filme noi, atât ale unor regizori consacrați, cât și debutanți”.

Europa Liberă: Alexandra, de ce, totuși, un festival de film documentar? Pentru că este puțin probabil ca multe din aceste pelicule să ajungă la publicul larg…

Alexandra Telpis: „Personal, cred că este o posibilitate de a arăta realitatea, chiar dacă într-un mod ușor subiectiv. Aceste filme ne ajută să înțelegem că problemele cu care se confruntă oamenii în diferite țări sunt destul de asemănătoare. După vizionarea filmului „Rodnîe” al regizorului rus Vitali Manski, am înțeles un lucru foarte simplu: chiar dacă evenimentele au loc în Ucraina, iar autorul deapănă povestea familiei sale, eu am făcut în mod spontan o paralelă cu istoria familiei mele, a rudelor mele. Datorită unor asemenea filme, ajungem să observăm ceea ce nu vedeam în viața noastră cotidiană, avem posibilitatea să devenim conștienți, într-un al mod, de lucrurile care se întâmplă, să evaluăm problemele și, desigur, să ne vedem din-o parte.”

Europa Liberă: Alexandra Telpis, coordonatoarei festivalului de film documentar „Cesnok” de la Tiraspol, într-un interviu realizat de Karina Maximova. Să adăugăm doar că, în acest an, festivalul „One World” s-a desfășurat în 32 de orașe din Cehia, în program fiind incluse 121 de filme realizate de regizori din 70 de țări. Festivalul este coordonat, ca întotdeauna, de organizația cehească pentru drepturile omului „People in need” („Oameni în dificultate”) și a ajuns la 16-a ediție.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG