Linkuri accesibilitate

Michael Gahler: „În orice stat ar trebui să existe un consens politic în ce priveşte schimbarea sistemului electoral”


La dezbaterea de la Chișinău

Un interviu cu europarlamentarul german prezent la Chișinău la dezbaterea organizată de Fundațiile Konrad-Adenauer şi Friedrich-Ebert.

Michael Gahler este deputat german în Parlamentul European care a participat de-a lungul anilor într-o serie lungă de monitorizări a unor scrutine parlamentare peste tot în lume. Eurodeputatul îndeamnă autorităţilede la Chişinău să nu schimbe sistemul electoral în lipsa consensului şi nici înainte de cele mai apropiate alegeri. Aceste sugestii au fost formulate de Michael Gahler atât în timpul unei dezbateri organizate la Chişinău de fundaţiile germane Konrad-Adenauer şi Friedrich-Ebert, cât şi într-un interviu cu corespondenta noastră.

Michael Gahler

Michael Gahler

Michael Gahler: „În orice stat ar trebui să existe un consens politic în ce priveşte schimbarea sistemului electoral, de exemplu ce amendamente să fie introduse. De asemenea, astfel de discuţii nu ar trebui purtate în apropierea unui scrutin electoral. Dacă se ajunge la concluzia că este necesară modificarea sistemului electoral, acest lucru trebuie făcut după alegeri, astfel încât să nu existe suspiciuni că în spatele decizii ar sta interese de ordin tactic. Or, este dreptul suprem al cetăţenilor să-şi exercite dreptul la vot.”

Europa Liberă: V-aţi referit la consens. Ce înseamnă, de fapt, un consens politic, în opinia Dvs?

Michael Gahler: „În mod normal, spunând acest lucru ne gândim la consens politic în Parlament. Însă dacă ne referim la un stat în care peisajul politic este foarte fragil, unde politicienii migrează de la un partid la altul, când unele formaţiuni politice din Parlament se regăsesc în topul neîncrederii cetăţenilor, iar alte formaţiuni, extraparlamentare, se bucură de încrederea oamenilor, este limpede că şi opinia acestora ar trebui luată în considerare.”

Europa Liberă: Cât de important, totuşi, e ca modificarea sistemului electoral să fie lăsată pentru perioada de după alegeri?

Michael Gahler: „În mod normal, în acest domeniu al legislaţiei nu sunt multe de schimbat. În ultimii ani în Germania, de exemplu, de când avem alegeri democratice, foarte rar am modificat legislaţia şi doar în cazuri excepţionale. Schimbările însă au fost minore şi nu de principiu.

Într-o ţară în tranziţie, se poate desigur întâmpla ca la un moment dat autorităţile să-şi dea seama că o instituţie electorală nu funcționează adecvat, că anumite prevederi sunt ineficiente. Desigur, în asemenea situaţii se poate ajunge la concluzia că este nevoie de schimbări. Însă astfel de modificări nu ar trebui iniţiate de o singură forţă politică, într-o manieră izolată! Percepţia că ceva nu funcţionează ar trebui să vină din societate.

La dezbaterea de la Chișinău

La dezbaterea de la Chișinău

Ce văd eu în dezbaterile care au loc în prezent în Republica Moldova este o încercare de a distrage atenţia oamenilor de la anumite probleme. Se încearcă să se creeze impresia că, dacă sistemul ar fi fost altul, nici problemele nu ar fi existat.

În ţara mea sistemul electoral este unul mixt. Sunt parlamentari care se regăsesc atât pe listele de partid, cât şi în circumscripţiile uninominale. Pentru ei nu contează cum sunt aleşi, pentru că intenţiile lor nu se schimbă în funcţie de felul în care sunt selectaţi. Iată de ce sunt puţin uimit de discuţiile pe care le aud în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ce părere aveţi despre deschiderea listelor, în condiţiile unui sistem proporţional, astfel ca alegătorul să poată alege din lista de partid pe cine crede mai potrivit?

Michael Gahler: „În general, oamenii trebuie să fie accepţi aşa cum prezentaţi de partide. Dar în ţări aflate în tranziţie, cum este Republica Moldova, sunt cazuri în care anumite persoane ajung pe liste de partid pentru că au cumpărat aceste locuri. Iar după ce au fost aleşi, ei se gândesc că au un loc „sigur” şi pot face orice îşi doresc. Cred că „listele deschise” îi vor lăsa pe cetăţeni să aleagă cine este candidatul bun şi cine nu. Este o posibilitate bună de epurare a listelor partidelor de persoane nepotrivite.

Având posibilitatea să-şi aleagă candidatul, oamenii ar putea promova o persoană de bună credinţă. Din păcate, asemenea exemple nu au fost urmate în Ucraina, în Georgia, şi nici în Federaţia Rusă. Însă cred că astfel de liste ar putea oferi mai multe opţiuni cetăţenilor.”

Europa Liberă: Ce consecinţe poate avea adoptarea unui sistem uninominal în lipsa unui consens larg şi înainte de cel mai apropiat scrutin?

Michael Gahler: „Ţinând cont de faptul că partidul de la guvernare nu se bucură de o încredere ridicată din partea cetăţenilor, la fel şi de migrarea politicienilor de la un partid la altul, îngrijorarea mea este că, în cazul unui sistem uninominal, vor fi aleşi candidaţi falşi, care vor putea fi mai uşor ispitiţi. Deci, recomandarea mea este să nu se urmeze o asemenea cale care ar putea, dimpotrivă, crea şi mai multă frustrare în rândul alegătorilor.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG