Linkuri accesibilitate

Cheltuielile militare ale europenilor cresc, contrazicând afirmațiile lui Trump


Militari americani la aplicații în Germania, ianuarie 2017

Îngrijorări noi s-au stârnit deodată în cadrul Alianței Nord Atlantice (NATO) după ce surse guvernamentale americane au confirmat că secretarul de stat SUA Rex Tillerson ar putea să nu participe la reuniunea miniștrilor de externe NATO care se va ține la Bruxelles luna viitoare, dar că el ar putea călători la Moscova după aceea.

Deși Kremlinul nu a confirmat încă vizita lui Tillerson, faptul că el ar putea să nu vină la Bruxelles la ceea ce ar trebui să fie prima sa întâlnire cu omologii săi din țările NATO și cu înalții oficiali ai Alianței readuce în prim plan criticile recente și repetate ale lui Donald Trump împotriva organizației militare occidentale.

Cu ocazia vizitei cancelarei germane Angela Merkel în SUA, de pildă, Donald Trump a reamintit că multe din țările europene membre în NATO nu ating pragul de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare și a estimat că Germania datorează sume colosale Statelor Unite pentru apărare.

Afirmațiile lui Trump au fost însă respinse de ministra germană a apărării Ursula von der Leyen, care a spus că în cadrul NATO nu există o asemenea contabilitate.

Apoi, cheltuielile pentru apărare se duc și în misiunile ONU, a spus Ursula von der Leyen, precum și în combaterea terorismului islamic. Apărarea nu se reduce la NATO.

E adevărat că în prezent cheltuielile pentru apărare ale Germaniei sunt doar de 1,18 % din PIB, dar pentru 2018 ele vor crește cu 1,4 miliarde de euro, ajungând la 38,5 miliarde pe an, ceea ce va însemna 1,26 % din PIB. E ceea ce a anunțat ministrul de finanțe Wolfgang Schaeuble. Angela Merkel a dat însă asigurări că Germania se străduie să ajungă rapid la 2% din PIB pentru apărare.

Anul trecut, 2016, de altfel, majoritatea statelor NATO și-au sporit, pentru prima oară în 7 ani, bugetul apărării. Patru țări: Estonia, Grecia, Polonia și Marea Britanie și-au atins anul trecut ținta de 2% din PIB pentru apărare, în vreme ce celelalte țări baltice, Letonia și Lituania, precum și România, se apropie de acest prag.

Imediat după ele vine Franța, cu 1,8%, însă nu trebuie uitate dimensiunile bugetului Franței, precum și faptul că e vorba de o putere nucleară și membru permanent în Consiliul de Securitate ONU.

Creșterea cheltuielilor militare ale europenilor din NATO a fost mai puțin determinată de discursul și ambiguitățile retorice ale lui Donald Trump, cât mai ales de decizia Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană. Și, desigur, de creșterea amenințării rusești, element la care țările est-europene sunt foarte sensibile și care explică creșterea cheltuielilor militare în țările baltice și în Polonia.

Dintre cele 28 de țări ale UE, 22 sunt membre în NATO. Ultima oară când membrii europeni din NATO au atins 2% din PIB pentru apărare a fost în anul 2000.

XS
SM
MD
LG