Linkuri accesibilitate

„Toţi suntem vinovaţi de sistemul care s-a format.”




„Căţeluş cu părul creţ fură raţa din coteţ, el se jură că nu fură, dar l-am prins cu raţa în gură”. Unii ar spune: ce „educaţie” mai bună şi mai tradiţională poate fi pentru o naţiune, unde corupţia are un caracter endemic şi tradiţional, indiferent de cine este la putere. Alţii, totuşi, ar fi de altă părere. Copiii învaţă că oricine fură, chiar dacă jură strâmb, va fi prins.

La sfârşit de săptămână cu Valentina Ursu: Despre corupție


Europa Liberă: Potrivit barometrului global al corupţiei pentru anul 2010, în care gradul de percepţie a coruptibilităţii de către populaţie se măsoară pe o scară de la unu la cinci, unde unul înseamnă deloc corupt, iar cinci - deosebit de corup, pe primul loc pentru Moldova este poliţia, cu peste patru puncte, pe al doilea - instanţele judecătoreşti, iar pe al treilea - politicienii şi funcţionarii publici. Vorbind despre corupţie cu mai mulţi locuitori de la Cahul, ei spun că unii le cer mită fără nici o jenă, alţii o dau. Şi asta pentru că, asta o spun tot ei, puţini ar fi cei care la modul serios vor să lupte cu corupţia.

- „Nu cred că la noi în ţară se luptă cu corupţia. Poate aşa la surpafaţă.”

- „Acel care ia, acela e corupţie.”

- „Acela care ia nu poate să trăiască fără aista care nu dă. Dacă dă - ia. Nu dă, nu ia. Omul în buzunar nu se vâră la nimeni.”

- „Eu, de exemplu, nu dau.”

- „D-apoi cum n-am dat. Ei, numai cui n-am dat eu? Da unde nu e corupţie?”

- „Toţi suntem vinovaţi de sistemul care s-a format.”

- „Oamenii trebuie să fie conştienţi ca să nu facă lucrurile astea. Trebuie să ne luptăm cu asta.”

Europa Liberă: Aici, la Cahul ce spuneţi, moldovenii trăiesc drama sărăciei şi a corupţiei?

- „La noi, la Cahul, dacă nu ar fi, am trăi şi noi oleacă mai bine. Dar vedeţ ce este - corupţia.”

- „De-amu lumea s-a deprins cu corupţia asta. Vrei, nu vrei, trebuie să-i dai.”

Europa Liberă: Până la urmă tot Dumneavoastră sunteţi cei care daţi mită, cumpăraţi pe funcţionari, pe cinovnici.

- „Sigur, cel care dă mită, crează această situaţie.”

- „Nu cer, tu singur le dai.”

- „Eşti nevoit, împrumuţi, cauţi ce să faci, dar până la urmă tot dai mită. Aşa e viaţa.”

- „Şi cel care dă, şi cel care ia influenţează să fie sistemul aşa.”

- „Care dă e prost. D-apoi ce, e hâtru dacă el dă?”

- „Trebuie să dăm mită, dacă trebuie să facem ceva.”

- „Da, dacă dai banul, apoi se rezolvă mai repede.”

Europa Liberă: Se zice că peştii mari scapă, iar peştişorii se aleg cu pedepse.

- „Aişti cu poşetele mari, aiştea îs cu corupţia mai mare, că au peceţi, au legi. Dar pentru noi legea e egală cu zero.”

- „De la şefi, asta e toată corupţia.”

*

De ce e atât de anevoioasă această luptă cu corupţia? - Este una din întrebările, la care am căutat răspuns de la fostul preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, liderul comuniştilor.

Vladimir Voronin: „Pentru că la guvernare au venit corupţionerii.”

Europa Liberă: Peştele de la cap se strică?

Vladimir Voronin:
„Da, de când e lumea.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă statul ca să scape de acest flagel?

Vladimir Voronin:
„Nu statul, poporul trebuie să se revolte şi să se gândească foarte bine pentru cine votează.”

Europa Liberă: Concret ce ar trebui să se întreprindă ca să se scape de corupţie?

Vladimir Voronin:
„Dizolvarea Parlamentului, alegerile noului parlament şi alegătorii să nu se vândă, să nu se cumpere pentru o sută de lei, sau pentru un pahar de vodcă.”

Europa Liberă: Cine sunt cei mai corupţi în Moldova?

Vladimir Voronin:
„În ce sens?”

Europa Liberă: Ia mită, dă mită.

Vladimir Voronin
: „Aceasta trebuie să aprecieze organele respective. Aşa indicator noi am văzut, dar el este internaţional, că în Republica Moldova în ultimii doi ani de zile corupţia s-a majorat extraordinar de mult.”

*

Cu un pas înainte şi doi paşi înapoi, - aşa vorbesc unii despre lupta împotriva corupţiei. Cât de complicată va fi această luptă, dacă nivelul ei e atât de mare? Răspunde deputatul Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal.

Mihai Ghimpu:
„Salariile sunt mici, oamenii n-au cu ce trăi şi cei care deţin nişte funcţii, unde poate să-şi mărească venitul, recurg la luarea de mită. Încercăm să luptăm cu acest fenomen.”

Europa Liberă: Lumea ştiţi cum zice: peştele de la cap se strică.

Mihai Ghimpu:
„Dar nu este adevărat: eu n-am luat în viaţa mea. Fiind în funcţie şi de preşedintele Consiliului municipal, unde acolo se învârt milioane de bani şi mi-au propus şi mie. Depinde de fiecare om în parte. Şi nici aici n-am luat şi nu iau. Ţine de educaţia omului, de bunul simţ, dar mai mult de interes, fiindcă bănuiesc că în politică ei au venit anume pentru aceasta. Sau au mers să ocupe o funcţie publică. Unii nu acceptă să muncească. Au înţeles că se poate de făcut bani având o funcţie aşa, care vii dimineaţa şi porţi lumea, până ce nu vine şi nu-ţi pune pe masă, sau în plic. Aici trebuie să funcţioneze organele statului. Din păcate, şi printre ei sunt din ăştea.”

Europa Liberă: Cum e? Există corupţie mare şi corupţie mică în Moldova?

Mihai Ghimpu: „Clar că unii iau o sută de lei şi îi prind şi îi închid, alţii iau milioane şi iată...Noi de ce nu putem să-l tragem la răspundere pe Voronin, care a acumulat avere de miliarde? Fiindcă la dânsul urmele nu-s.

Cei care au dat, nu vor să spună şi averea s-a acumulat în urma corupţiei. Adică poţi să pui monopol asupra importului şi exportului şi îi aduceau cu valiza. Nu poţi acuma să demonstrezi, fiindcă acela nu spune, prin documente nu poţi să găseşti. Corupţia este un fenomen care nu prea lasă urme. Şi mai avem ceva.

În legislaţie la noi e prevăzut că şi cel care dă mită poartă răspundere. Dar care prost o să vină şi o să spună, dacă ştie că şi el trebuie să poarte răspunderea? Noi trebuie să excludem această prevedere - să poartă răspundere numai cel care a luat mită, nu şi cel care a dat. Noi încă avem încă foarte mult de lucru. De aceea încă o dovadă că avem nevoie de această stabilitate politică - să lucrăm pentru a avea o legislaţie bună, să excludem toate lacunele, care ar permite funcţionarea legii şi nu corupţiei şi a altor fenomene, care menţin societatea în sărăcie.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, cum pot organele de drept să lupte cu corupţia, cu acest flagel înrădăcinat, din moment ce lumea percepe că ei ar fi în mare parte corupţi? Cei care reprezintă organele de drept.

Mihai Ghimpu:
„Păi, înseamnă că cetăţenii trebuie să se gândească atunci când dau votul pentru partidele politice. Să nu se supere alegătorii, dar ei poartă vina, fiindcă ei votează pentru partide, care-s corupte. Au acumulat averi de miliarde, precum Partidul Comuniştilor, în frunte cu Voronin. Păi, nu înţeleg: atunci când el trăieşte în mizerie şi sărăcie şi votează în continuare pentru acela, care-l fură şi el devine miliardar şi are de toate, şi el rămâne în sărăcie numai de aceea că ăsta spune că e moldovean şi limba e moldovenească? Iată naivitatea electoratului nostru.

Oamenii trebuie să se deştepte şi să înţeleagă că o idee într-un stat de drept şi democratic nu o rezolvă un om. La noi politicienii au înţeles că poţi amăgi electoratul. Şi speculează anume pe aceste valori ale noastre naţionale. Atât timp cât există lupta naţională, o să existe sărăcie.”

Europa Liberă: Dacă în campaniile electorale anumiţi politicieni corup alegătorii, electoratul, cum să se luptă cu această corupţie?

Mihai Ghimpu:
„Dar de ce alegătorul se dă el singur să fie corupt cu o pungă de macaroane sau de orez? Astăzi cinstit şi legal nu
Cum vrea el să scape de sărăcie, când cel care vine să ia puterea îl cumpără pe dânsul?

prea ai de unde da pachete. Aşa că aici iarăşi este un semn de întrebare pentru alegătorul nostru. Cum vrea el să scape de sărăcie, când cel care vine să ia puterea îl cumpără pe dânsul? Înseamnă că el mai departe tot îi cumpără şi pe ceilalţi - şi pe judecători, şi pe procurori. Iată care e problema. Aşa că totul depinde de votul pe care-l dai.

Alegătorii sunt nemulţumiţi, vor o putere cinstită, o putere care să muncească pentru dânşii, dar ei formează această putere. Trei kilograme de orez nu salvează viaţa. Mai bine e să nu mănânci trei zile, dar să ştii că după asta eşti om şi ai de toate ce-ţi trebuie în casă şi pe masă.”

Europa Liberă: Puteţi spune cu mîna pe inimă că există voinţă politică de a se lupta până la sfârşit cu corupţia?

Mihai Ghimpu:
„Eu pot să răspund din partea Partidului Liberal, al cărui preşedinte sunt: noi - da. Suntem un partid, care nu luăm, n-am luat şi n-o să luăm niciodată.”

Europa Liberă: Dar mai sunteţi şi o Alianţă.

Mihai Ghimpu:
„Dar suntem şi o Alianţă. Noi avem 12 voturi. Vedeţi că nu avem nici o instituţie de drept? De ce ceri de la Ghimpu că vreai să scapi de corupţie, dacă tu votezi pe însuşi cei care au băgat mîna în averea statului?”

Europa Liberă: Magistraţii vor reforme în sistem?

Mihai Ghimpu:
„Magistraţii la fel la rândul lor tot sunt puşi de putere. Cine i-a numit opt ani de zile pe magistraţi în funcţie, dacă nu cel care are acum avere de miliarde - Voronin? Şi primprejur, nu
Europa n-o să ne primească niciodată cu astfel de stat, la baza căruia nu funcţionează legea, ci corupţia şi interesul.

numai Voronin. Şi toţi ceilalţi care au furat cu vagonul, aceştea au cu sacul avere. Şi când dai să mişti lucrurile, iată, poftim, vezi cum stau lucrurile? Nu vor fi oamenii legii, dar vor fi oamenii devotaţi celor care i-au pus în funcţie. Noi ştim că aceasta nu este calea care ne poate ajuta să ajungem în marea familie europeană. Europa n-o să ne primească niciodată cu astfel de stat, la baza căruia nu funcţionează legea, ci corupţia şi interesul.

Nimeni nu poate trăi peste noapte bine, cu atât mai mult dacă 20 de ani de zile n-am putu să construim, noi am dărâmat. Să vă spun, aşa câte odată îmi pare rău că am votat pentru independenţă. Eu sunt fondatorul statului şi în partid la noi sunt mai mulţi colegi, care am votat pentru acest stat. Ai impresia că noi am format un stat pentru lumea criminală, pentru hoţi, pentru corupţi, pentru toţi, dar nu pentru oameni. Atunci mă întreb: pentru ce am votat eu?”

*

Despre combaterea corupţiei şi nevoia reformei în sistemul organelor de drept Europa Liberă a discutat şi cu Stanislav Pavlovschi, fost judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, expert în domeniul protecţiei drepturilor omului, specializat în reprezentarea reclamanţilor la CEDO. Republica Moldova a pierdut, pare-se, peste o sută de cazuri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Stanislav Pavlovschi:
„Acuma deja cred că se apropie de 200 de dosare. Cât priveşte problema stării de fapt care există la noi în justiţie, într-adevăr, este absolut deplorabilă. Nivelul încrederii a populaţiei în domeniul justiţiei, în sistemul nostru judiciar nu depăşeşte unu la sută. Deci, 99 la sută din cetăţenii Republicii Moldova n-au încredere în acest sistem.”

Europa Liberă: De aceea pentru că cetăţenii nu-şi găsesc dreptate în instanţă.

Stanislav Pavlovschi:
„Foarte corect. În sistemul nostru judiciar domină lipsa de competenţă.”

Europa Liberă: Şi corupţia.

Stanislav Pavlovschi:
„Inclusiv şi corupţia. Corupţia este un lucru, care este o acuzaţie, care este foarte gravă, care trebuie probată. Toţi acei, care se confruntă cu sistemul nostru judiciar, în primul rând notează acest element - lipsa totală de competenţă.”

Europa Liberă: Ex-ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, actualmente judecător la Curtea Constituţională, într-un interviu cu Europa Liberă spunea că 90% din corpul judecătoresc, din magistraţi, ar trebui să fie reînnoiţi.”

Stanislav Pavlovschi: „În decurs de ultimul an eu am avut de-a face undeva cu 10-12 judecători, participând pe diferite dosare. Din acest număr de judecători, numai un singur judecător într-adevăr putea fi numit ca judecător în sensul înalt al cuvântului. Restul judecătorilor cu care eu am avut de a face lasă nişte impresii absolut oribile - începând cu mitocănia elementară şi terminând cu lipsa totală de competenţă. Vă închipuiţi situaţie, când judecătorul în timpul şedinţei judiciare declară la inculpaţi: „domnilor, despre ce fel de justiţie vorbiţi Dumneavoastră? Aţi uitat în ce ţară trăim”. Acest gen de expresii sunt pur şi simplu discalificante pentru un judecător.”

Europa Liberă: De unde trebuie să înceapă reforma, domnule Pavlovschi?

Stanislav Pavlovschi:
„De la grădiniţa de copii. Omul nostru trebuie să fie învăţat că el este stăpânul acestui stat. Nu domnul judecător, nu domnii procurori, nu domnii deputaţi, şi nici nu domnul preşedinte, fie şi interimar. Stăpânul ţării este omul simplu, care foloseşte dreptul său de vot, alege conducătorii săi. Buletinul ăsta de vot, când el îl aruncă în urnă trebuie să procedeze conştient. Nu de aceea că cineva i-a dat lui o sticlă de lapte, sau un pachet de făină. Din păcate la noi în primul rând este nivelul de absenteism foarte mare, care manifestă lipsa de încredere a populaţiei nu numai în sistemul nostru judiciar, ci şi în sistemul nostru politic.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi amintit despre incompetenţa judecătorilor. Dar ei rămân în sistem, cu ei trebuie făcută reforma.

Stanislav Pavlovschi:
„Foarte just, fiecare jurist, fie avocat, procuror, judecător, nu contează, el trebuie să lucreze în fiecare zi cu practica judiciară, cu actele normative. El trebuie să studieze practica altor ţări, deoarece din păcate la noi foarte multe elemente lipsesc. În lumea civilizată standardul probării este dincolo de orice dubiu rezonabil. Eu mă refer la materia penală.

La noi, în Codul nostru de procedură penală standardul probării lipseşte. Deci, se primeşte că totul este lăsat la discreţia domnului judecător, care nu poate fi controlat nici într-un fel, deoarece el în orice moment declară: mă iertaţi, aceasta este dreptul meu, asta e discreţia mea, eu am hotărât aşa. Şi de verficat dacă el a procedat corect sau incorect iarăşi intră în joc discreţia altui judecător, care cu nimic nu e mai limitat din cauza lipsei standardului probării, care era să fie clar pentru toată lumea, pentru toţi juriştii.”

Europa Liberă: Păi şi atunci întrebarea firească: dacă unii magistraţi nu vor această reformă, cum se implementează ea?

Stanislav Pavlovschi:
„Dacă judecătorul nu vrea să aplice legea, el pur şi simplu trebuie să fie descalificat. Orice cerinţă care noi vrem să înaintăm faţă de sistemul nostru judiciar trebuie să fie formulată în formă de act legislativ. Deci, dacă noi vrem să cerem ceva de la domnii judecători, acest element trebuie să fie direct prevăzut în legislaţia procesual-penală, sau în celelalte acte normative.”

Europa Liberă: Cum cu un salariu mizerabil şi-au construit mulţi judecători case cu trei-patru nivele, au cele mai luxoase maşini?

Stanislav Pavlovschi
: „Este o întrebare foarte dureroasă. În domeniul combaterii corupţiei este o regulă extraordinar de
Prima condiţie de combatere a corupţiei este distrugerea bazei materiale a acestui fenomen.
importantă, care la noi în ţară niciodată n-a fost nici discutată, nici analizată. Prima condiţie de combatere a corupţiei este distrugerea bazei materiale a acestui fenomen. Deci, ca cineva să ia bani, altcineva trebuie să plătească.

În Moldova este o economie bazată pe bani cash. Acest fenomen stă în baza corupţiei. Deci, trebuie să fie eliminate condiţiile odată şi odată la noi în ţară. Trebuie să fie introduse hârtiile bancare de tip modular, toate decontărle care depăşesc o sumă oarecare trebuie să fie făcute numai prin bancă. Dacă omul ia bani cu împrumut - numai prin notar. Deci omul, când este învinuit de corupţie, primul argument de apărare - eu am împrumutat aceşti bani. Sau: eu întorc împrumutul acordat.

Deci, totul trebuie să fie documentat, mai ales când noi vorbim despre funcţionari publici. În primul rând, sistemul nostru judiciar, cred că judecătorii, domnii judecători trebuie să lucreze pe bază de contract de muncă, în care aceste elemente ei trebuie benevol să-şi asume, că el se obligă să nu împrumute nimănui bani fără notar, el se obligă să nu ia cu împrumut fără notar. Odată ce a încălcat această cerinţă, el este pasibil eliberării din serviciu. Şi atunci cel puţin o să curăţim sistemul nostru de oamenii care-s corupţi. Nu este vorba de trimiterea cuiva în instanţă, trimiterea cuiva în închisoare. Trimiterea în închisoare niciodată n-a fost un remediu eficient în lupta împotriva corupţiei. Deoarece apar domnii avocaţi, care permanent o să găsească elemente în apărarea omului corupt.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să ne referim la factorul politic şi sistemul judiciar, că doar printr-un sunet de telefon uneori se decide ce hotărâre să adopte instanţa de judecată.

Stanislav Pavlovschi:
„Foarte mulţi judecători pur şi simplu sunt şantajabili. Se adună material compromiţător împotriva domnilor judecători şi în cazul de necesitate acest material este pus pe masă şi de la domnul judecător se cere aplicarea măsurii corespunzătoare, altfel el poate să aibă nişte probleme foarte seriaose cu serviciul.

Cred că nici un judecător nu este la noi atât de principial, ca având în faţa sa aceste materiale şi văzând că ele într-adevăr se bazează pe fapte, ca el să se încăpăţineze şi să spună: nu, eu o să adopt decizia numai conform legii. Trebuie să vorbim despre verticalitatea fiecărui judecător în parte. Deoarece tu poţi să-i dai domnului judecător fel de fel de imunităţi, fel de fel de salarii, odată ce în privinţa lui există material compromiţător, care poate fi utilizat, deja nici salariul, nici celelalte elemente pur şi simplu ele devin irelevante. Sunt judecători verticali, totuşi majoritatea dintre ei suferă de lipsa de verticalitate. Mai mult ca atât: sunt unii judecători, activitatea cărora pur şi simplu prezintă pericol pentru societate anume din aceste considerente - lipsă de verticalitate şi şantabilitatea lor.”

Europa Liberă: Ce salariu ar trebui să ridice un judecător?

Stanislav Pavlovschi:
„În condiţiile Moldovei salariul unui judecător la prima instanţă trebuie să fie nu mai puţin de două mii de euro. Salariul unui judecător la Curtea Supremă trebuie să ajungă undeva la nivelul de 8 000-7 000 de euro. Dacă judecătorul este asigurat cu un salariu decent, la dânsul, la acest judecător dispare necesitatea să participe în diferite scheme criminale murdare.”

Europa Liberă: Câţi ani vor trece ca să vorbim că reforma a pornit? Că reforma dă rezultate.

Stanislav Pavlovschi:
„Cinci ani este o perioadă de timp obiectiv necesară efectuării acestei reforme. Dar sunt unii paşi, care pot fi făcuţi imediat, acum. Iată, de pildă, vorbim de contractele de muncă cu domnii judecători, cu domnii procurori, în care trebuie să fie puse unele obligaţiuni anticorupţie, aşa să spunem. Aceasta se poate de făcut acum, pentru asta nu se cere schimbări majore ale legislaţiei.”

*

Experţii nu generalizează, dar şi sugerează că foarte mulţi judecători sunt corupţi. Unii sunt legaţi cu politicieni, cu structuri interlope, de business, care folosesc protecţia judecătorilor pe care îi plătesc pentru a-şi face interesele. Ăsta, spun ei, ar fi şi motivul de ce în sondaje justiţia nu se bucură de încredere în rândul cetăţenilor. Opinie împărtăşită şi de către ministrul Justiţiei, Oleg Efrim.

Oleg Efrim:
„Tot ce se întâmplă în justiţie şi calitatea actului în justiţie este o explicaţie suficientă pentru această descreştere.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă în justiţie?

Oleg Efrim: „Păi, dar observaţi: oameni nemulţumiţi de hotărârile judecătoreşti, judecători care participă la diferite scheme frauduloase de preluare a afacerilor. Comportamentul Consiliului Superior al Magistraturii, care de mai mult timp nu poate pune în discuţie o problemă foarte sensibilă şi importantă.

Mă refer la solicitarea Procurorului general de ridicare a imunităţii în vederea urmăririi penale a acestuia pentru darea de hotărâre vădit falsă. Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de unică autoritate care administrează sistemul judecătoresc, trebuie să reacţioneze prompt în astfel de cazuri. Să dovedească şi sistemului pe interior, dar şi societăţii în primul rând că nu tolerează astfel de situaţii şi că va contribui la asanarea morală a sistemului din interior. De altfel, fără contribuţia magistraţilor din interior este mult mai complicat.”

Europa Liberă: Când discut cu firul ierbii, cu omul simplu, el zice că de ce mai vorbim despre stârpirea corupţiei, dacă cei mai corupţi ar fi politicienii, ar fi cei care lucrează în structurile statului, funcţionarii şi ei nu pot servi drept exemplu pentru simplul cetăţean.

Oleg Efrim:
„Am să recunosc că există problema şi corupţiei şi marii corupţii în întreaga societate, nu doar în justiţie. De altfel, unul din pilonii de bază, în jurul căruia este construită Strategia de reformare a justiţiei este lupta cu corupţia în cadrul sistemului şi vom veni cu mecanisme clare şi suficiente. Sper să fie traduse în viaţă şi atunci să vorbim despre rezultatele reformei şi nu doar despre reformare.”

Europa Liberă: Când vorbim despre marea corupţie ce avem în vedere?

Oleg Efrim:
„Implicarea funcţionarilor de nivel înalt în acte de corupţie.”

Europa Liberă: Sunt atâtea dovezi că atâţea oameni suspuşi sunt implicaţi în afaceri dubioase. Pe de altă parte, iarăşi revenim că nici un dosar nu a fost dus până la capăt.

Oleg Efrim:
„Va veni acel timp când indiferent cine admite acte de corupţie va fi deferit justiţiei şi îşi va primi pedeapsa binemeritată.”

Europa Liberă: Cel care are bani, are şi dreptate în justiţie deocamdată?

Oleg Efrim:
„După percepţia cetăţenilor şi după nivelul de încredere în justiţie, aşa este. Am zis şi am să insist în continuare că în sistemul judecătoresc lucrează foarte mulţi oameni corecţi şi oneşti. În acelaş timp, există şi personaje care nu trebuie să se regăsească în sistemul judecătoresc.”

Europa Liberă: Cum îl convingeţi pe simplu cetăţean că poate să-şi găsească dreptatea aşa cum scrie buchia legii?

Oleg Efrim:
„În primul rând să insiste să-şi apere drepturile şi să semnaleze orice act de corupţie autorităţilor.”

Europa Liberă: Semnalarea oricărui act de corupţie e luată în calcul de cei care luptă cu corupţia?

Oleg Efrim:
„Este o obligaţie a diferitor autorităţi, care au exclusiv astfel de atribuţii. Mă refer a Centrul de combatere a crimelor economice şi a corupţiei şi ulterior tot mecanismul, pe care-l declanşează o adresare a cetăţeanului la această autoritate.

Sarcina noastră primordială este să oprim fenomenul, să-l contracarăm şi să ajungem în termenii pe care ni-i propunem la acele rezultate - o justiţie independentă, imparţială şi echitabilă pentru cetăţeni.”

Europa Liberă: Dar astăzi ştiţi cum poate fi oprit fenomenul?

Oleg Efrim:
„Dacă nu aş şti, atunci nu ar trebui să fiu în funcţia în care sunt. Avem o strategie, lucrăm la un plan de acţiuni şi în paralel muncim deja concret la proiecte de legi pe care le vom promova şi care urmează să ne asigure împreună cu alte acţiuni, rezultatele dorite.”

Europa Liberă: Vin atâţia bani din exterior pentru reformarea sistemului judecătoresc. Cum se gestionează aceste finanţe din străinătate?

Oleg Efrim:
„Aceste sume foarte mari despre care vorbiţi abia urmează să demonstrăm necesitatea lor în primul rând şi după aia să le primim. Fondurile care vin la moment sunt administrate de donatori şi se oferă Guvernului sau autorităţilor din cadrul Guvernului în baza acordurilor pe care le au şi, respectiv, potrivit contractelor şi se gestionează.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG