Linkuri accesibilitate

Interviul matinal cu directoarea adjunctă a Centrului Naţional Anticorupţie de la Chișinău.

Peste 100 de milioane de lei pe an - atât ne costă estimativ năravul unor funcționari publici din municipiul Chișinău de a pune la murat solicitările cetățenilor pentru a-i determina să dea mita. Doar pentru eliberarea autorizațiilor în domeniul construcțiilor, publicității și comerțului taxele neoficiale s-ar ridica la 6 milioane lei pe an. Estimările aparţin experţilor de la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Centrul analitic independent Expert-Grup care, cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), au evaluat impactul corupţiei asupra bunei guvernări a municipiului Chişinău. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu directoarea adjunctă a Centrului Naţional Anticorupţie, Cristina Ţărnă, despre constatările acestui studiu şi nu doar.

Europa Liberă: Aţi ales municipiul Chişinău ca să vedeţi hibele principale care există probabil nu doar la Chişinău. De ce anume municipiul Chişinău a fost terenul pe care aţi căutat unde este funcţionarul tentat să ia mită?

Vasile Botnaru și Cristina Țărnă

Vasile Botnaru și Cristina Țărnă

Cristina Ţărnă: „Nu este prima instituţie unde am făcut asemenea evaluări. Au mai fost altele în trecut care au vizat activitatea Serviciului Vamal, a Ministerului de Interne, a celui de Externe prin activitatea desfășurată prin intermediul consulatelor, ANSA, Agenţia de Protecţie a Drepturilor Consumatorului. Multe alte instituţii au fost evaluate anterior. La nivelul autorităţilor publice locale vă daţi seama că este foarte mare provocarea din moment ce avem 36 de unităţi teritoriale de nivelul doi şi peste 900 de primării la nivel local. toate interacționează zi de zi cu cetățeanul. La toate, riscurile şi vulnerabilităţile de corupţie sunt foarte înalte. Am început cu ceea ce era cel mai greu, din punctul nostru de vedere, cu primăria celei mai mari localităţi din Republica Moldova, municipiul Chişinău. aici sunt cele mai multe servicii prestate. Este singura primărie care are preturi. Ca şi obiectiv de interese economice, sociale, de tot felul, concentraţia în municipiul Chişinău este mult mai mare comparativ cu oricare altă localitate din Republica Moldova. Prin urmare, odată făcut acest exerciţiu şi dă Doamne să avem o continuitate a constatărilor făcute şi a soluţiilor care au fost identificate, vom putea avea şi un exemplu de bune practici care vor putea să inspire şi alte localităţi.”

Europa Liberă: În popor se spune – frica păzește harbujii. În acest sens, ce este mai eficient: pedepsirea exemplară a unor funcţionari corupţi sau munca Dvs. cu care vă ocupaţi de educaţie, de prevenire a corupţiei, de identificare a locurilor înguste?

Cristina Ţărnă: „Nu cred că sunt alternative, cred că este un efort combinat care doar în formula în care îmbină ambele aspecte poate produce rezultate durabile. Prevenirea nu se rezumă doar la educare. Prevenirea este şi munca de analiză. Este şi studiu care a fost prezentat, adică evaluarea riscurilor de corupţie. Identificarea acelor găuri din corabia primăriei municipiului Chişinău, care odată închise vor putea să oprească apa ce pătrunde în corabie şi o duce la fund.”

Europa Liberă: Prevenirea poate să fie şi, de exemplu, vorbind simplist, atunci când îi spui funcţionarului „fii atent! În biroul în care eşti am pus o cameră de vederi şi dacă vei lua mită se va vedea”. Şi acest gen de prevenire poate să funcţioneze? sau cum se instalează un fals poliţist din carton astfel încât șoferii să nu meargă în viteză.

Cristina Ţărnă: „Acestea sunt exemple de măsuri de prevenire, dar mult mai simple decât cele prezentate de noi. Corupţia nu este ceva care apare într-un spaţiu abstract, gol. Există teren deosebit de fertil pentru această buruiană a corupţiei. Ar fi bine să faci acest sol infertil pentru corupţie, or asta şi este munca de evaluare. Sigur că poţi să pui o cameră video în biroul unui funcţionar şi atunci el va fi mai atent.”

Europa Liberă: Sau mai inventiv …

Cristina Ţărnă: „Da, sau o să iasă afară încercând să evite această cameră de luat vederi. Din moment ce tot prin trei, patru, cinci mese trebuie să treacă un document până ajunge la cel care urmează să decidă soarta unei autorizaţii, unui act permisiv, de exemplu, atunci noi nu rezolvăm mare lucru, pentru că nu se schimbă traseul de circulaţie a documentelor. Or tocmai sistemul prin care circulă documentele alimentează, este ingredientul care face solul fertil pentru corupţie. De asta şi ziceam că trebuie să existe un efort combinat. Pe de o parte, trebuie să înţelegi care este problema, cum pot fi îmbunătăţite lucrurile pentru cetăţeni astfel încât să nu ai unde efectiv să dai mită. Pe de altă parte, în momentul în care cineva încalcă sigur că trebuie să existe o pedeapsă descurajantă, care este şi ea o formă de prevenire. Fără a combina aceste două elemente – prevenirea şi combaterea – nu o să se întâmple niciodată nimic. Putem prinde la infinit cinci oameni din cinci birouri, ori putem odată ce i-am prins să ne gândim dacă avem nevoie de cinci birouri pentru ca să mutăm documentele de la un birou la altul. De multe ori unele proceduri cu caracter administrativ sunt lipsite de sens, dar ele consumă timpul, energia şi resursele beneficiarului de servicii – cetăţeanul. Dacă îi simplificăm viaţa cetăţeanului va fi şi el mai mulţumit, o să-şi primească dreptul mai repede, iar primăria, la rândul său, nu o să multiplice corupţia.”

Europa Liberă: Am pornit discuţia de la aceste două posibilităţi de combatere a corupţiei tocmai pentru că pedepsirea este de fapt mult mai complicată. E mai greu să-l prinzi pe funcționarul inventiv cu mita luată, mai ales când dânsul nu face altceva decât să moțăie de pe un picior pe altul şi întreabă ca un agent de circulaţie „şi acum ce facem?”, el nu cere mită, el sugerează şi omul slab dă mită fără ca să-l toarne la poliţie pentru că vrea să-şi rezolve mai repede problema şi să nu intre într-un labirint de alte probleme. În general, pedepsirea pentru luare de mită a devenit acum mai complicată sau nu?

Cristina Ţărnă: „Pedepsirea a rămas la fel cum a fost dintotdeauna. Însuşi procesul justiţiei penale nu este simplu, lucrurile pot să fie tergiversate foarte mult timp, cum e perioada în care funcţionarul nu stă neapărat în arest sau este suspendat din funcţie. Deseori sunt situaţii când după arest şi până la pronunţarea unei decizii finale omul stă bine-mersi la locul de muncă şi continuă să multiplice actele de corupţie tocmai pentru care a şi fost prins. Spre regret, există asemenea situaţii. E important nu doar să luptăm cu fenomenul corupţiei, ci şi să facem manifestările ei cât mai complicate, să le aducem aproape de imposibil. În Republica Moldova e deocamdată foarte uşor să apară corupția. Pornind de la legi care deschid tot felul de uşi, uşiţe, ferestre pentru tot felul de discreţii şi terminând cu factorul individual. Sigur că nu putem exclude în totalitate factorul uman. Funcţionarul dacă o să vrea o să încalce toate legile, nu doar bunul simţ, şi o să ceară mită sau o să aducă persoana în situaţia în care să-i dea mită. Este important să fie închise toate aceste uşi, portiţe, geamuri ale corupţiei. Atunci îl scoatem pe funcționar din zona de confort şi el ajunge mai uşor să fie documentat de către colegii de la combatere. Mecanismele de prevenire, închiderea acestor portiţe, optimizarea sistemului fac la un moment dat actele de corupţie imposibile pentru că scot din zona de confort funcţionarul.”

Europa Liberă: În masa rotundă despre care vorbim s-au identificat, cum spuneţi Dvs., mai multe uşiţe, portiţe. Mie mi-a stăruit cumva un exemplu - într-un regulament intern al primăriei scrie că omul trebuie să aducă documente doveditoare, dar nu se spune ce fel de documente. Asta lasă loc pentru abuz, interpretări pentru un funcţionar. S-a invocat o situaţie probabil reală când un funcţionar pentru eliberarea unei autorizaţii a cerut până şi livretul militar sau dovadă că a făcut armată. Genul acesta de fisuri cine trebuie să le închidă, Primăria, legislatorii?

Cristina Ţărnă: „Acest gen de fisuri există nu doar în actele autorităţilor publice locale. Ele există şi în cele emise de Parlament, Guvern şi alte instituţii. Aceste riscuri sau vulnerabilităţi la corupţie care apar în actul normativ pot fi evitate dacă se respectă principiile expertizei anticorupţie. Conform legii, este obligatorie expertiza anticorupţie pentru toate proiectele de legi şi acte ale guvernului. Din păcate avem un procent serios de eschivări de la această expertiză sau există o bună parte din recomandări ale expertizei care nu sunt luate în considerație. La nivel local, expertiza anticorupţie nu este obligatorie, deşi este necesară. Dacă există disponibilitate şi dorinţă de a supune expertizei anticorupţie nu anumite decizii individuale, dar regulamente în baza cărora sunt organizate procesele de achiziţii, de dare în locațiune, alte forme de gestionare a patrimoniului municipal, atunci cu siguranţă CNA ar da curs acestora. Multă lume spune despre instruiri că ar fi ceva mai curând formal, dar, din punctul nostru de vedere, greșești mai uşor atunci când nu ştii, decât atunci când cunoşti lucrurile. O soluţie în acest sens ar fi instruirea funcţionarilor pentru ca ei să înţeleagă care sunt principiile expertizei anticorupţie, cum se creează aceste „portiţe” în actele administraţiei publice legale. Dacă ştii şi eşti de bună credinţă cu siguranţă nu o să le admiţi. De multe ori aceste riscuri apar nu neapărat din rea intenţie, ele ulterior sunt exploatate în acest sens. De cele mai multe ori atunci când se scrie un document aceste „portiţe” apar în rezultatul aşa zisei lene legislativă. E important să existe instruiri pentru ca cel puţin să nu apară asemenea oportunităţi din necunoaștere. Pe cele rău voite sau rău intenționate le depistezi mai uşor. Însă, până la urmă, sunt exploatate abuziv toate, şi cele intenţionate, şi cele neintenționate, pentru că cei care ajung să pună în aplicare anumite norme încearcă să profite de ele.”

Europa Liberă: Se consideră că transparența este un remediu mai mult sau mai puţin eficient, dacă nu chiar universal. În ziua de azi când nu mai este o problemă semnătura electronică sau afişarea pe internet a documentelor, informaţiilor publice. Se poate face asta mai repede decât s-a făcut până acum?

Cristina Ţărnă: „Cu siguranţă că se poate, doar să fie şi dorinţă. Transparenţa este o modalitate de a lumina colţurile întunecoase unde nu o să se mai poată ascunde corupţia. Au fost aduse mai multe exemple cu listele spaţiilor care pot fi date în locaţiune sau cele care deja au fost date, sau lista bunurilor care sunt pasibile pentru privatizare. Nimeni nu ştie unde sunt aceste liste. Doar încercând să afle aceste informaţii, omul deja multiplică nişte acte de corupţie întrebându-l pe X sau pe Y această informație care de fapt este de interes public. După care să încerci să miști mașinăria din loc pentru a mai fi cel privilegiat care ar putea să aibă acces la aceste obiecte din patrimoniul municipal. Deci, transparenţa pe cât de banal şi simplu nu ar părea, pe atât de eficient ar putea exclude acel mecanism de multiplicare a actelor de corupţie. ”

Europa Liberă: Transparența presupune și un suporter al acesteia, un cetățean activ. Societatea ar fi suficient de vigilentă, ar avea suficienţi ochi ca să urmărească tot ce se publică în condiţii transparente?

Cristina Ţărnă: „Cetăţeanul va fi suficient de activ în cel puţin ceea ce-i priveşte propriile interese. În momentul în care un om vrea să-şi realizeze un interes legitim, să obţină o autorizaţie de construcţie, de exemplu, de ce să-i complicăm viaţa în loc să i-o simplificăm la maxim. De ce să-l punem să bată de mai multe ori în aceeaşi uşă, când am putea în era tehnologiilor informaţionale să limităm acest contact? În momentul în care putem achita facturile pentru servicii fără să ne ridicăm de la calculator sau stând acasă, de ce nu am putea exact aşa să prezentăm documentele necesare pentru a obţine o autorizaţie sau un act permisiv fără a depinde de un funcţionar.”

Europa Liberă: Visul Dvs. este o primărie electronică?

Cristina Ţărnă: „O primărie care prestează cât mai multe servicii electronice.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG