Linkuri accesibilitate

A. Postică: Guvernul trebuie să explice de ce Procuratura n-a găsit încă faptaşul




După ce a încercat, fără succes, să îi atribuie precedentei guvernări comuniste totala răspundere (eventual nu doar politică, dar şi penală) pentru tulburările din 7 aprilie 2009, soldate cu devastarea sediilor preşedintiei şi Parlamentului, alianța liberal-democrată aflată la putere se vede silită să plăteasca şi ea nişte polițe. Tocmai pentru că nu este suficient de tenace în identificarea politistilor care au maltratat in comisariatele de poliție tineri participanți la acele evenimente. Guvernul de la Chişinău a fost informat de CEDO despre posibila examinare a cazului reclamat de un tânăr din Moldova, al cărui dosar a fost lăsat de izbelişte procuratura de la Chişinău, deşi a acceptat probele de maltratare în comisariatul de poliție. Unul din avocații care se ocupă de acest caz, Alexandru Postică, i-a explicat lui Vasile Botnaru ce semnificatie are intrarea acestui caz in vizorul Curtii de la Strasbourg.

Alexandru Postică în dialog cu Vasile Botnaru



Alexandru Postică: „Dosarul Calancea reprezintă un caz al unei victime din 7 aprilie, plângerea căreia împotriva maltratărilor sale a fost examinată, iar cauza a fost suspendată în legătură cu faptul că nu a fost stabilită persoana care l-a maltratat. Vă daţi bine seama că vinovatul poate să nu fie găsit niciodată. Anume din aceste considerente probabil Curtea Europeană a şi comunicat cererea Guvernului Republicii Moldova. A fost pusă întrebarea de către Curtea Europeană: care au fost acţiunile întreprinse pentru stabilirea făptaşilor? Şi cum poate să explice Guvernul moldovean faptul că Procuratura, investigând cauza timp de doi ani de zile, nu a identificat nici un făptaş? Au fost anterior identificate câteva persoane, care ar fi avut atribuţii cu maltratarea lui Calancea, însă ele au fost scose de sub urmărire penală şi cu asta s-a finalizat întreaga investigaţie. Deşi doar comunicat dosarul, aceasta reprezintă foarte mult pentru noi. Dosarul a fost expediat Curţii Europene la începutul lunii august 2011 şi vedeţi că a trecut nici două luni şi Curtea Europeană deja a comunicat Guvernului această cauză.”

Europa Liberă: Adică a reacţionat foarte rapid.

Alexandru Postică:
„Deci, a reacţionat extrem de rapid şi probabil această cauză reprezintă un prim caz, care poate fi urmat şi de multe, multe alte cauze. Fiindcă noi ştim că suspendate sunt mai mult de 30 de cauze penale şi iarăşi, unde nu sunt găsiţi făptaşii. Prin urmare această comunicare de către Curtea Europeană ar deschide uşa către alte cereri similare.”

Europa Liberă: Adică, am putea să înţelegem că de la Curtea Europeană vine un semnal clar că autorităţile ar trebui să se grăbească cu investigarea şi cu lămurirea a ceea ce s-a întâmplat?

Alexandru Postică:
„Evident, asta reiese din întrebările puse de Curtea Europeană Guvernului pârât, care sunt accesibile şi pe site-ul Curţii Europene. Deci, asta reiese din întrebări.”

Europa Liberă: Dar din examinările care s-au făcut până acum în Parlament, în Procuratură rezultă totuşi că justiţia este în imposibilitatea de a găsi rădăcinile, făptaşii. Până şi în cazul Baghirov durează atât de mult căutarea unor dovezi că el este implicat sau nu. Curtea Europeană ar putea forţa Guvernul să ducă la capăt cercetările? Sau se va limita doar la apărarea unui om, care a ajuns să fie victima evenimentelor?

Alexandru Postică: „Curtea Europeană evident examinează doar cererile individuale parvenite din partea victimelor. Curtea Europeană nu ar avea competenţe să se expună în general asupra situaţiei politico-juridice din ţară. În cazul în care Curtea va fi sesizată de acelaş Baghirov probabil va fi şi un răspuns, va fi şi o decizie pe seama acestui caz.”

Europa Liberă: Dar noi nu avem astăzi răspuns cine e de vină că s-au dat foc la două imobile, la două instituţii. Şi atunci pe Curte o interesează în general lucrurile astea?

Alexandru Postică
: „Evident că o interesează ca ancheta, care a fost desfăşurată, să fie eficientă. Am prezentat Curţii Europene pe cazul concret aspecte şi probleme, care demonstrează faptul că totuşi anchetat nu a fost efectivă şi nu a fost dorinţa în primul rând a unor procurori, care au intentat dosarul penal abia după şapte luni după evenimente. Deci, intenţionat s-au muşamalizat probe, nu au fost interogaţi la timpul cuvenit anumiţi martori şi evident peste doi ani de zile este foarte complicat să identifici persoanele.”

Europa Liberă: Unde e veriga slabă? De ce se poate întâmpla aşa ceva? Pornind de la acestă situaţie concretă.

Alexandru Postică:
„Evident, că veriga slabă în cazul dat este investigarea cauzei. Din câte am văzut până la momentul de faţă există şi câteva sentinţe de achitare. Sunt două aspecte ale acestei achitări: ori procurorii s-au grăbit şi au înaintat nemotivat învinuirea, ori aceste învinuiri au fost slab probate. Cel mai grav este că majoritatea covârşitoare a cauzelor sunt suspendate pe motiv că nu s-au găsit anumiţi făptaşi.”

Europa Liberă: De ce s-a acţionat lent sau uneori chiar a lehamite? Şi-a făcut efectul inerţia tradiţională a anchetei? Sau a fost totuşi frica în raport cu factorul politic?

Alexandru Postică:
„În cazul dat vă dau dreptate. Aici mai degrabă a fost influenţa factorului politic, fiindcă vedem că dosarele penale au fost pornite peste jumătate de an, după ce au avut loc alegerile repetate şi a fost numit un alt procuror şi care a dat indicaţiile respective. Însă deja la acel moment în unele cazuri era târziu de a investiga cauza, fiindcă multe probe au fost nimicite şi mulţi martori, care ar fi putut să declare cine şi cum a maltratat, nu mai erau posibil de găsit.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să reacţioneze Guvernul după ce a fost informat? Dumneavoastră la ce vă aşteptaţi?

Alexandru Postică:
„Pe cazul concret al clientului nostru evident că urmează să fie redeschisă procedura, să se vadă dacă e posibil, şi eu cred că e posibil de cercetat din nou şi de atras la răspundere persoanele care sunt vinovate. În plan general, cred că Procuratura generală ar fi trebuit să revadă încă o dată toate deciziile, toate ordonanţele de suspendare, să efectueze o nouă anchetă, după caz, şi să finiseze în sfârşit aceste dosare, care datează deja de aproape doi ani de zile. Dacă Guvernul va considera că pretenţiile persoanei date sunt întemeiate el ar putea începe o negociere în privinţa tranzacţiei de împăcare. Şi nu ne referim doar la aspectul remunerării, achitării anumitor prejudicii morale sau materiale, dar ne referim la o anchetă efectivă. Aici e altă problemă şi este cu mult mai complexă, nu numai din punct de vedere financiar. Deci, Asociaţia PromoLex de fapt a căutat şi a stabilit câteva cazuri strategice, noi le numim strategice, deoarece prin situaţia unei persoane dorim schimbarea situaţiei unui cerc nedeterminat de persoane. Prin acest dosar am sesizat Curtea cu privire la un aspect specific al procedurilor naţionale şi anume suspendarea cauzei în dosarul 7 aprilie şi neefectuarea unei măsuri. Asemenea cazuri sunt multe. Sunt mai mult de 20 de dosare din câte noi am identificat. Prin urmare sperăm ca situaţia dosarului respectiv, evoluţiua dosarului, evoluţia pozitivă, sper eu, să se răsfrângă şi asupra celorlalte persoane, a căror dosare stau în safeurile procurorilor.”

Europa Liberă: Se discută mult despre Curtea Constituţională, care ar trebui să devină o mini-CEDO de acasă. Asta va ameliora situaţia? Oamenii vor fi mai în siguranţă că drepturile lor vor fi protejate?

Alexandru Postică:
„Personal nu cred că Curtea Copnstituţională din Republica Moldova ar avea capacitatea şi posibilitatea să se expună asupra violărilor drepturilor omului. Nu cred că aceasta este o soluţie.”
XS
SM
MD
LG