Linkuri accesibilitate

În spălarea banilor ar fi fost implicate cel puţin 75 de companii afiliate lui Ilan Shor.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a dat publicității noi informaţii din ancheta companiei Kroll care investighează frauda din sectorul bancar, supranumită „furtul miliardului”. Investigația a înregistrat „progrese” și există „informaţii suficiente pentru a începe etapa de recuperare a fondurilor”, se spune în comunicatul BNM. Compania Kroll reconfirmă implicaţia grupului Shor în frauda bancară, dar prezintă şi câteva detalii noi. Relatează Alla Ceapai.

Până acum, ancheta Kroll a dat de urma a jumătate de miliard de dolari. 200 de milioane dintre acestea ar fi intrat în conturile mai multor bănci din Letonia. Dar şi în bănci moldovene, altele decât cele trei implicate direct în frauda bancară, s-ar fi întors în jur de 185 de milioane de dolari, se arată în nota Kroll dată publicităţii de BNM.

O altă informaţie e că în spălarea banilor ar fi fost implicate cel puţin 75 de companii afiliate lui Ilan Shor, care au acţionat „concertat” şi au obţinut, timp de doi ani, volume „semnificative” de credite de la cele trei bănci falimentate, Banca de Economii, Banca socială şi Unibank.

Potrivit anchetei Kroll, o parte din banii ce fuseseră spălaţi au revenit în Moldova sub formă de investiţii în active. Valoarea totală a acestora nu se cunoaşte deocamdată. Investigatorii spun că au identificat 40 de persoane fizice, cărora nu le dau numele, şi companii afiliate acestora care fie că au beneficiat de pe urma fraudei, fie că au facilitat-o. Aceștia ar fi încasat de la sute de mii până la zeci de milioane de dolari, cei mai mulţi bani ajungând pe conturile firmelor controlate de ei. Nu este clar dacă persoanele care au primit aceste fonduri au fost „direct implicate în fraudă sau dacă plățile au fost efectuate sub formă de cadouri sau de remunerări pentru servicii sau bunuri”, se arată în nota informativă publicată de BNM.

La fel, nota anunţă că anchetatorii au informat FMI despre progresul înregistrat în investigație şi că etapa de recuperare a banilor poate să înceapă, Kroll livrând în acest sens BNM o strategie, dar care poate sau nu fi acceptată de autorităţile de la Chişinău.

Economistul de la Centrul analitic Expert Grup, Eugen Ghileţchi, susţine că succesul etapei de recuperare a activelor fraudate ar depinde mai curând de autorităţile moldovene, în special de organele de drept:

„ Nu am să încerc să speculez vizavi de suma care poate fi recuperată. Experienţa internaţională demonstrează că recuperarea integrală a activelor este imposibilă. Prin urmare, o parte din costul fraudei respective în oricare caz va rămâne pe umerii cetăţenilor Republicii Moldova. Care este proporţia care va rămâne pe umerii cetăţenilor rămâne de văzut în perioada imediat următoare. Cred că accentul şi presiunea la momentu de faţă trebuie să cadă nu doar pe Kroll şi BNM, dar pe organele de urmărire penală, în frunte de Procuratura Generală. De prestaţia Procuraturii şi capacitatea ei de a orchestra cazurile de urmărire penală o să depindă direct cât din sumă o să fie întors înapoi în bugetul statului.”

Într-o analiză sumară a notei companiei Kroll dată publicităţii de BNM, expertul Veaceslav Ioniţă de la Institutul Viitorul se arată optimist că banii identificaţi în urma investigaţiilor pot fi recuperaţi.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG