Linkuri accesibilitate

A făcut o greșeală România acceptând denumirea țării „R.Moldova? (R. Voncu/Adevărul)


„Miracolul trezirii la conștiința civică a tinerei generații și miracolul schimbării imaginii românilor în lume” (A.Blandiana/22).

Ideea unui simpozion despre statalitatea Republicii Moldova este ironizată de Răzvan Voncu în Adevărul. Inițiativa a fost anunțată de președintele Igor Dodon, care, i se pare autorului, încurcă borcanele: statalitatea Republicii Moldova nu poate fi discutată decât începând cu anul 1991, când s-a declarat independentă de URSS. Mai util ar fi fost simpozionul la Tiraspol, dar se vede că șeful statului moldovean nu îndrăznește. Altminteri, arată Voncu, „dacă este vorba de statalitatea Moldovei, Dodon nu are nimic de spus în legătură cu asta. Statalitatea principatului feudal numit Moldova, atestată începând cu 1359, a intrat, prin Unirea de la 1859, în statalitatea României. Igor Dodon este cetăţeanul şi preşedintele unui alt stat, Republica Moldova, şi orice pronunţare a sa cu privire la existenţa de stat a României trebuie să ţină cont de regulile relaţiilor internaţionale”. Tonul viforos al comentatorului își află explicația în post scriptum-ul articolului: „nu cumva România a făcut o greşeală, în 1991, permiţând fostei Republici Socialiste Sovietice Moldoveneşti să se afirme pe plan internaţional sub numele provinciei istorice româneşti Moldova? Grecia, se ştie, nu permite nici azi Macedoniei să poarte, pe scena mondială, această denumire aparţinând patrimoniului spiritual elen. Macedonia se numeşte oficial FYROM, adică Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. România s-a grăbit, în 1991, să accepte acest sacrificiu, în ideea de a ajuta Basarabia să se desprindă mai repede din ghearele URSS. Acum, iată, acest gest de bunăvoinţă se întoarce împotriva noastră”.

La București și în alte mari orașe ale României au fost proteste și la acest sfârșit de săptămână. Împotriva Curții Constituționale, au spus unii. Pentru susținerea Direcției Naționale Anticorupție și, în orice caz , nu unul în care să se ceară desființarea Curții Constituționale, au corectat alții. Ioana Ene-Dogioiu a scris sâmbătă pe ziare.com că există motiv de critici la adresa Curții Constituționale. Blocarea Ordonanței 13 emisă de guvernul Grindeanu, prin care se dezincriminau fapte de corupție ale politicienilor, a fost destul de ușoară, crede jurnalista de la ziare.com. Dar „războiul pare să fi fost mutat acum în instituții fără răspundere electorală și la adăpost de critica externă: Consiliul Superior al Magistraturii și CCR”. Or, ultimele decizii ale Curții sunt derutante. Ioana Ene-Dogioiu le interpretează ca pe gesturi în sprijinul actualei coaliții aflate la putere. Mai mult, un deputat PSD a introdus recent în Parlament un proiect de lege prin care de membrii CSM și judecătorii Curții Constituționale ar fi puțin la adăpost de orice fel de răspundere penală, ceea ce nu sună bine într-un stat de drept. Așadar, protestele nu sunt pentru desființarea, ci, până la urmă, pentru salvarea CCR”, nu a judecătorilor ei.

În ediția on-line a revistei 22 s-a publicat un text semnat de Ana Blandiana. Scriitoarea crede că „principala realizare a mișcării # rezist nu constă în abrogarea ordonanței 13, ci, mai ales, în cele două miracole: miracolul trezirii la conștiința civică a tinerei generații și miracolul schimbării imaginii românilor în lume”. Așa cum Piața Universității, din 1990, a dat naștere Alianței Civice, firesc ar fi, spune Blandiana, ca și din actualele demonstrații „să se structureze un centru de gândire # rezist. (...) Îmi pare nespus de bine că, asemenea nouă, tinerii de azi vor înainta prin vârste având ca punct de sprijin al nedegradării acest perimetru magic și luminos la propriu de solidarizare în numele Binelui de care vor fi mereu și cu nostalgie mândri”.

XS
SM
MD
LG