Linkuri accesibilitate

Valeri Solovei (MGIMO): „Niciuna dintre aparițiile publice ale președintelui Putin din ultimele luni nu a răspuns la problemele de bază care preocupată societatea”


Profesorul Valeri Solovei
Profesorul Valeri Solovei

Un interviu în exclusivitate acordat pentru Radio Libertatea de un profesor al Universității de Relații Internaționale de la Moscova (MGIMO).

Politologul și profesorul Universității de relații internaționale de la Moscova (MGIMO), Valeri Solovei, consideră că Rusia e în prag de criză politică. Valeri Solovei spune, într-un interviu realizat pentru Radio Svoboda/Libertatea de colegul nostru Valentin Barîșnikov, că în 2016 Kremlinul a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a politiza societatea rusă, iar 2017 va marca începutul unei crize politice care își va atinge apogeul în anii următori.

Valeri Solovei: „Impresia mea este că în 2016 puterea a făcut tot ce a putut pentru politizarea societății ruse. Puterea, autoritățile se amestecă peste tot. Una dintre definițiile politicii, foarte bună din punctul meu de vedere, este cea care spune că „politica este orice chestiune în care se amestecă puterea din stat”. Adică orice chestiune în care intervin autoritățile imediat devine una politică.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:42 0:00
Link direct

Din această perspectivă, în Rusia toate domeniile vieții au devenit politizate. Dimineața, când ieșiți din casă și încercați să ajungeți undeva, vă amintiți că nu mai puteți merge cu mașina, pentru că toate parcările sunt cu plată. Încercați să mergeți cu maxi-taxiurile și aflați, sau vă amintiți, că acestea au fost anulate. Iar când în sfârșit reușiți să ajungeți unde v-ați propus, ieșiți din transport și mergeți pe plăcile de trotuar care joacă sub picioarele voastre, plăcile care au fost montate abia câteva luni în urmă, montate a treia sau a patra oară, cu bani mulți.

Și începe să vă enervați, pentru că înțelegeți că nu puteți influența nimic. Chiar nimic. Vreți să mergeți la o expoziție și aflați că expoziția a fost vandalizată, distrusă. Aflați despre faptul că ministrul culturii începe să vă învețe ce înseamnă patriotism, să vă explice ce este patriotic și ce nu este. Și că nemernicii sunt acei care au alt punct de vedere. Vreți să puneți un „like” în Internet, pe rețelele de socializare, să distribuiți ceva și vă amintiți că avem o lege cu privire la „like-uri”.

Peste tot simțiți prezența statului. Ați vrea să nu faceți politică, să vă abțineți, dar politică vă ajunge din urmă și vă ia de gât. Acesta este „meritul” puterii, care a făcut tot ce a putut pentru politizarea societății. Acest lucru încă nu se manifestă foarte evident, dar eu cred că în curând va începe să se vadă. Aceasta este o tendință.

O a doua tendință, foarte importantă, este că puterea nu poate propune societății niciun fel de perspectivă. În țară este o criză grea și îndelungată. Oameni simt asta și au trecut la un model comportamental de economisire și de supraviețuire; ei și-au minimizat cheltuielile și așa nu foarte mari. Și ei așteaptă din partea puterii că aceasta le va spune ceva coerent, încurajator, legat de faptul că „se vede luminița de la capătul tunelului” sau măcar că „se știe unde este ieșirea din acest tunel”. În schimb, aud niște replici incoerente, neconvingătoare și niciuna dintre aparițiile publice ale președintelui Putin din ultimele luni nu a răspuns la problemele de bază care preocupată societatea.

Iar aceste probleme sunt binecunoscute: reducerea veniturilor, inflația, șomajul, decăderea domeniilor sănătății și educației. Ați auzit ceva despre aceste lucruri? Nimeni nu spune nimic. Adică puterea s-a dat cu totul la o parte.

Și, în sfârșit, o a treia tendință este transformarea a ceea ce puterea numește lupta cu corupția într-un instrument de represiuni selective. Subliniez: nu este vorba despre lupta împotriva corupției. Este vorba despre represiuni selective menite să „cearnă”, să rărească elitele. Care este sensul și scopul acestor represiuni? În primul rând, este o modalitate de redistribuire a activelor economice – având în vedere că „turta” se face mai mică, lupta devine mai încrâncenată și părțile care au influență folosesc acele metode, acele instrumente de redistribuire cu care sunt obișnuite. Iar pentru foștii și actualii angajați ai structurilor de forță, așa-numiții „siloviki”, cea mai la îndemână metodă sunt arestările.

Și un alt aspect al acestei așa-numite lupte cu corupția, dar de facto a politicii represive, este menținerea loialității birocrației. Arestarea ministrului Uliukaev a marcat culmea aceste politici și a vrut să spună că „la noi nu există oameni intangibili, puteți ajunge cu toții sub anchetă, în izolator, în cel mai bun caz pentru voi – în arest la domiciliu”. Cu toții – începând de la poștaș și terminând cu ministrul federal.

Oamenii nu trebuie să înțeleagă de ce s-a întâmplat acest lucru. Represiunile trebuie să aibă un caracter logic. Dar ele nu trebuie să fie masive, pentru că altfel va apărea dorința de a fugi din țară. Acum nu sunt anii 30, frontierele sunt transparente și cei care au măcar ceva resurse financiare pot pleca oricând.

Aceste trei tendințe, din punctul meu de vedere, au fost cele care s-au conturat în 2016, s-au conturat în primul rând prin efortul puterii. Dar rezultatele acestor tendințe se vor manifesta mai târziu.”

Radio Libertatea: Acum câteva luni spuneați că există probabilitatea ca Putin să nu mai candideze la următoarele alegeri. Impresia mea este că Putin, chiar dacă pare să cocheteze cu această idee, dar în linii mari are nevoie să-și păstreze această pârghie a puterii ca o garanție a propriei securități. Nu credeți că cineva a avut interesul să prezinte o dorință a cuiva ca fiind realitate?

Valeri Solovei
Valeri Solovei

Valeri Solovei: „Nu, nu am această impresie. Știu absolut sigur că acest lucru s-a discutat. Faptul că acum nu mai sunt discuții la subiect nu înseamnă că această variantă nu mai e valabilă. Posibilitatea ca Vladimir Putin să nu mai candideze pentru încă un mandat de președinte se menține.

În acest moment, da, Putin intenționează să candideze. Dar există circumstanțe pe care nu le poate depăși nici măcar el. Și dacă aceste circumstanțe se vor manifesta, Putin nu va merge la alegeri, va merge o altă persoană. Și atunci când aceste discuții au luat turații relativ mari și s-au strecurat în public, lucrurile erau incerte.

Nu putem controla multe circumstanțe – nici președinții, nici monahii, nici dictatorii. Totul se poate schimba. Și acest lucru va deveni clar, cred eu, cam către vara-toamna anului 2017. Am în vedere planurile președintelui Putin.

Mai ales că el pare a fi acum un om care a obosit de putere și o duce ca pe o povară. Acest lucru nu înseamnă că el este pregătit să renunțe la putere, dar faptul că i-a devenit povară mi se pare evident. Poate că ar prefera să conducă țara aflându-se undeva în culise.”

Radio Libertatea: Aveți ceva prognoze clare pentru anul 2017?

Valeri Solovei: „Nu am scenarii clare și impresionante. Am însă certitudinea că vom intra într-o criză politică. Nu pot spune încă cum vor evolua lucrurile, cum va începe totul. Cel mai probabil va fi un cumul de factori – unele evoluții care vor avea loc sus, la nivelul puterii, și o anumită presiune și excese neașteptate de jos, la nivelul populației, poate chiar deja proteste de masă.

Dar va fi doar o primă etapă a unui proces, a acestei crize care apoi s-ar putea chiar să scadă, să fie aplanată și Kremlinul să respire ușurat. După care totul va reizbucni cu o forță nouă. În 2018 aceste lucruri absolut sigur vor începe. Spun asta cu atâta siguranță pentru că nu este doar aprecierea mea, ci este și estimarea altor oameni interesați de înțelegerea proceselor politice în Rusia și care au ajuns la această concluzie prin metodologiile lor – la concluzia că anul 2017 va marca începutul crizei politice în Rusia.”

[Traducere și adaptare: Lina Grâu].

XS
SM
MD
LG