Linkuri accesibilitate

„O democrație fără partide politice competitive este un nonsens” (Cristian Pârvulescu/Observator cultural)


De la Liviu Dragnea la Sebastian Ghiță, doi care vor fi curînd „istorie” (România liberă).

Cu două zile înaintea Crăciunului, comentatorii de presă nu au încotro și înregistrează o stare de nervozitate politică din România. În cotidianul România liberă, Călin Hera discută atmosfera din perspectiva traiectoriei liderului social-democrat Liviu Dragnea. Omul și-ar fi atins și chiar depășit nivelul de competență și ar fi început deja declinul. „E cazul să privim cu încredere în jurul nostru, scrie Hera: Liviu Dragnea a fost umflat prea mult, iar baloanele de săpun, atunci când pățesc asta, fac poc!”. Nervozitatea opoziției e de înțeles, dar ceea ce e mai semnificativ e iritarea crescândă din PSD, din „oastea” pe care liderul Dragnea a cam umilit-o: eșaloanele 1 și 2 din partid au aflat de la televizor, împreună cu tot românul, pe cine propune partidul ca premier, iar opțiunea ar fi stârnit multe nemulțumiri. Jurnalistul României libere crede că și electoratul PSD-ului începe să-și pună întrebări, iar pentru cei mai educați e deja vizibil că Liviu Dragnea este un lider singur, care nu are încredere nimeni și se silește să creadă că le poate face singur pe toate. Nimeni nu poate face asta, nici chiar Vladimir Putin, scrie Călin Hera, așa că pariul lui sună fără echivoc: într-un an de aici încolo, politicianul care a dus PSD-ul la cel mai bun scor după anii de glorie ai lui Ion Iliescu va fi „istorie”.

Articolul acesta tinde să pună viitorul eșec al președintelui PSD pe seama lipsei de susținere din partea serviciilor secrete. În acest moment, în România face valuri dispariția subită a unui faimos inculpat, aflat în regim de control judiciar: Sebastian Ghiță. Patronul RTV a fost „pierdut” de agenții care îl filau imediat după ce a participat la evenimentul de final de an al Serviciului Român de Informații, unde a dat mâna cu toți marii șefi. Mălin Bot scrie pe acest subiect în România liberă și ia în considerare mai multe scenarii, inclusiv unele extravagante: că SRI însuși l-ar fi ajutat să dispară, sau că vreo grupare din interiorul SRI l-ar fi „lichidat”! Situația e în orice caz greu tolerabilă pentru un stat normal, dar, până la urmă, jurnalistul înclină spre varianta soft: Sebastian Ghiță pur și simplu și-a bătut joc de „fazanii” de la SRI, care s-au pretat să-l invite pe un multiplu inculpat penal la un eveniment instituțional.

În ultimul număr din acest an al săptămânalului Observator cultural e de citit analiza lui Cristian Pârvulescu despre anul 2016 în lume. Un an care a stat sub semnul populismului, dacă termenul nu ar fi prea vag. „Este simplu, dar ineficace metodologic, scrie el, să-i califici pe Donald Trump, Nigel Farage, Marine Le Pen sau Beppe Grillo, Norbert Hofer sau Frauke Petry, pe Viktor Orban sau Jaroslaw Kaczyński, pe Recep Erdogan sau Vladimir Putin, pe Traian Băsescu sau Victor Ponta drept populiști”. Pârvulescu crede că și România e atinsă de fenomen. „După alegerile parlamentare, (...) România se află în plină derută ideologică (...) Iar acest întreg proces se desfășoară pe fondul celei mai grave dezangajări electorale la alegerile parlamentare din istoria României. O democrație fără partide politice competitive este un nonsens”. Or, potrivit analistului de la Observator cultural, nuanțe „iliberale” (anti-partide, deci) sunt de găsit la toate formațiunile politice intrate în noul Parlament ales pe 11 decembrie.

XS
SM
MD
LG