„În mai puțin de o săptămână, Parlamentul României a generat următoarele știri”, scrie Cătălin Prisăcaru în „România liberă”: Comisia de învățământ a Camerei Deputaților a emis un document cu o semnătură falsificată; o decizie a Consiliului Uniunii Europene nu a putut fi ratificată pentru că parlamentarii au chiulit; fostul ministru de interne și vicepremier Gabriel Oprea Gabriel a fost salvat, prin vot, de urmărire penală; „un condamnat penal” – e formularea jurnalistului și este vorba de liderul social-democraților Liviu Dragnea –”i-a dat cu tifla unui premier fără dosare penale, dar cu funcția de comisar european în CV” (Dacian Cioloș); în sfârșit, un fost parlamentar care și-a pierdut mandatul în urma unei decizii de incompatibilitate a Agenției Naționale de Integritate a fost readus pe post. (Petre Roman). Cătălin Prisăcaru vede aici o ”filozofie” de tip mafiot: ”famiglia te apără de justiție, clanul îți asigură protecție, indiferent de context”. ”Parlamentarul român și-a compus propriul cod. Unul roșu. De calamitate națională”, este concluzia jurnalistului.
Și Andreea Pora constată într-un comentariu din săptămânalul 22 că PSD nu mai are răbdare. ”A trecut de la războiul de uzură la asediu în toată regula. E convins că va câștiga alegerile, va avea majoritate în parlament și va da guvernul, dar totuși e nervos, pur și simplu nu mai are chef să aștepte. E sătul până peste cap de guvernul tehnocrat și de micile reforme pe care acesta vrea să i le bage pe gât, de DNA și dosare, de societate civilă și presă nealiniată, de Occident și „sorosiști“, de faptul că încă sunt zone, nu prea multe, pe care nu le poate controla. Atunci când nu blochează legi, ordonanțe și dezbateri, ia cu asalt. Cel mai bine se vede asta pe două fronturi: justiția (...) și educația”. Cel puțin educația a făcut obiectul unei grabe asemănătoare și în 2012, când Victor Ponta a preluat guvernarea. Atunci, Ecaterina Andronescu a reușit să distrugă în timp record tot ce construise fostul ministru Daniel Funeriu. Acum, PSD vrea să oprească procesul legal de desemnare prin concurs - primul după 10 ani! – a directorilor de școli și licee. Pare un lucru minor, dar acolo – semnalează mai mulți analiști – se ascunde mare parte din armata de ”soldați” eficienți ai PSD-ului în teritoriu.
Ioana Ene-Dogioiu, de la ziare.com nu ezită totuși să pună presiune tot pe ministrul tehnocrat al educației, Mircea Dumitru. Îl somează să facă acum marea curățenie în domeniul doctoratelor. Școlile doctorale trebuie reacreditate, iar ideea ministrului de a le acredita provizoriu, urmând să fie evaluate ulterior, i se pare jurnalistei de rău augur. ”Daca dl ministru isi imagineaza, pe modelul guvernului tehnocrat, ca va lasa un preafrumos proiect la cheie politicului si acesta se va grabi sa-l aplice, se inseala.”
Corina Șuteu, ministrul culturii, speră totuși ca unele lucruri pe care le pune la punct acum vor fi continuate. În interviul acordat Andreei Pora la revista 22 vorbește de o structurare a bugetului Ministerului Culturii cu totul diferită de ce s-a făcut până acum, de multianualizare pe proiectele mari, de un nou sistem de lucru pe aceste mari domenii. În rest, experiența acestui mandat a fost, o spune, ”revelatoare”: ”Eu sunt un om idealist și, dacă mai aveam o urmă de idealism, asta mi-a dispărut”.
