Mai mulţi comentatori îşi îndreaptă atenţia spre referendumul de joi, din Marea Britanie. Pe o reţea de socializare, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, constată că Brexit înseamnă timpuri incerte pentru UE. „Extinderea UE, cu regret, s-a terminat. De acum încolo, UE va fi preocupată de propria supraviețuire. Iar cât privește Republica Moldova e trist de tot... Moldova a ratat pe veci șansa aderării la UE ca stat independent.... Suntem singuri în faţa unor furtuni iminente”, scrie Victor Chirilă. În opinia fostului vice-ministru de Externe, Iulian Groza, integritatea Regatului ar putea fi pusă la încercare. „Procesul de părăsire a UE se va întâmpla treptat, sper ca britanicilor să li se ofere o şansă ca să se răzgândească”.
Trebuia să fie centrul de comandă pentru Armata Sovietică, dar a ajuns o ruină părăsită și ciopârțită de localnicii din zonă. E vorba despre o fostă bază militară, amplasată într-o pădure din preajma satului Olișcani, raionul Șoldănești, descrisă în cel mai recent reportaj semnat de Dorin Galben pentru „Timpul”. Din toate edificiile care au fost ridicate pe o suprafață de circa 20 hectare, a mai rămas doar una dintre cele trei clădiri administrative, hogeagul de la cazangerie și principalele „atracții turistice”: două buncăre din fier îngropate la peste 50 de metri în pământ. Acum, la aproape 25 de ani, de când sovieticii au pus cruce pe baza respectivă, locul și construcțiile sunt în continuare învăluite de mister. Vă invit să citiţi reportajul în numărul de astăzi al săptămânalului „Timpul”.
Ion Surdu de la portalul Moldnova.eu are în vizor istoria omului de afaceri şi primarului de Orhei, Ilan Shor. Despre acesta, scrie jurnalistul, revistele glossy de la Chișinău adorau să scrie că a făcut afaceri de succes încă din copilărie. După aproape 7 ani de la primele sale apariții în spațiul public din Republica Moldova, Ilan Shor a ajuns un client permanent al procurorilor, fiind învinuit de escrocherie și spălare de bani. Reporterul de la Moldnova.eu aminteşte că familia lui Ilan Șor s-a mutat la Chișinău din Israel când el avea 2 ani. Tatăl acestuia, Miron Șor, a fost un cunoscut om de afaceri care a susținut activ comunitatea evreiască din Moldova. În anul 2005, când acesta a decedat, toată averea a rămas pe mâinele junelui Ilan, în vârstă de 18 ani, ultimul devenind astfel unul din cei mai tineri businessmani din Moldova.
Politologul Igor Volniţchi de la portalul Tribuna.md observă că Parlamentul Croaţiei s-a autodizolvat luni, deschizînd calea spre alegeri parlamentare anticipate, deşi precedentele alegeri parlamentare au avut loc cu mai puţin de un an în urmă. Deputaţii croaţi au înţeles că stabilitatea de care are nevoie ţara lor poate fi asigurată doar prin alegeri anticipate. Deputaţii moldoveni au decis că stabilitatea sînt chiar ei şi nimeni în afară de ei nu poate aduce stabilitate în Republica Moldova. Făcînd aceste paralele, vreai sau nu vreai, dar te prinzi la gîndul: Oare chiar aşa de proşti să fie politicienii croaţi, iar cei din Moldova – aşa de deştepţi? Întrebarea care îl macină pe autor este: cum au reuşit croaţii să-şi impună politicienii să-i respecte, iar moldovenilor nu le reuşeşte acest lucru?
„Ce avere are oficial Vlad Filat” este titlul unui articol de top de pe portalul Mold-street.com. Jurnaliştii amintesc că după ce l-au reţinut pe Vlad Filat, procurorii au anunţat că în cadrul percheziţiilor nu s-au depistat mijloace financiare, dar au fost ridicate documente şi cinci maşini ale fostului premier. Acestea figurează în mărturiile lui Ilan Shor, depuse la Procuratura Generală. Din declaraţiile de avere oficiale depuse de Vlad Filat în calitatea de deputat, acesta nu ar avea venituri şi avere impresionantă. Estimările neoficiale ale averii lui Vlad Filat relevă că el ar fi unul dintre cele mai bogate persoane din Moldova. Potrivit unor surse la care fac trimitere, fostul premier ar avea active în unele state europene: de la imobile la afaceri.
Newsmaker.md scrie că Sovietul Suprem al Transnistriei a adoptat în prima lectură proiectul de lege „Despre baza juridica, politica si organizatorica a negocierilor cu Republica Moldova”. Documentul, a cărui elaborare a început în 2011 de către fostul lider Igor Smirnov, reduce probabilitatea atingerii unui compromis şi le interzice negociatorilor de la Tiraspol să accepte un alt mod de reglementare decît cel al recunoaşterii independenţei Transnistriei. E limpede că găsirea unui compromis între Tiraspol şi Chişinău va fi foarte dificilă după acest gest al Sovietului Suprem.
Într-un interviu pentru Media-azi.md, Ambasadorul UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, constată că cea mai serioasă problemă cu care se confruntă presa din Republica Moldova este concentrarea instituțiilor media și monopolizarea pieței publicitare, care forțează media independente să lupte pentru existență în condiții destul de dificile. „Se pare că gestionarea unei instituții media în Republica Moldova nu reprezintă deseori o afacere, ci un proiect politic, care duce la suprapolitizarea conținutului mediatic și la lipsa obiectivității. O altă problemă serioasă este lipsa competiției între prestatorii serviciilor TV prin cablu, în special, în regiunile rurale. Cu toate acestea, în ciuda diverselor probleme, am observat o tendință pozitivă: media din Republica Moldova nu mai sunt puternic partajate în baza direcțiilor geopolitice”, a menţionat Pirkka Tapiola.
