Linkuri accesibilitate

Bătălia Parlamentului de la București cu statul de drept (România liberă)


Bătălia pe viață și pe moarte a Parlamentului de la București cu statul de drept face azi obiectul celor mai multe comentarii de presă. Răzvan Chiruță, de la România liberă, se referă expres la aprobarea dată de către parlamentari pensiilor suplimentare pentru aleșii locali (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene), la respingerea solicitării făcute de Direcția Națională Anticorupție de a-l cerceta penal pe fostul ministru de externe Titus Corlățean pentru îngreunarea votului românilor din diaspora la ultimele prezidențiale și, respectiv, despre o premieră: guvernul a fost cât p-aci să nu poată emite ordonanțe (să nu poată legifera) pe perioada vacanței parlamentare. În final, i s-a dat acest drept, dar zdravăn ciuntit. Jurnalistul de la România liberă e însă mai preocupat de lipsa de reacție din societatea românească: au fost doar câteva postări pe Facebook, ale unor jurnaliști mai ales. „Românii par să se fi plictisit din nou să mai fie atenţi la derapajele politicienilor. (...) S-au detaşat tocmai când urmează un asalt fără precedent împotriva a tot ce a câştigat (în timp) statul de drept”.

Ion M. Ioniță scrie în Adevărul că președintele Klaus Iohannis ar fi vinovat de tot ce se întâmplă acum în parlament. După demisia fostul premier social-democrat Victor Ponta, a refuzat să organizeze alegeri anticipate. Și n-ar fi doar atât. În opinia acestui comentator, o greșeală fatală a fost și instalarea guvernului de tehnocrați „fricoși” și „blatiști”, conduși de Dacian Cioloș, pentru care „decontează” acum Partidul Național Liberal.

În articolul lui Cristian Câmpeanu, din săptămânalul 22, vina e în altă parte: la echipa guvernamentală anterioară, pesedistă, și la Victor Ponta, adică în „marțea neagră”, o anume zi din 2013, când „parlamentarii au dorit să se scoată pe ei înșiși, pe aleșii locali și pe demnitarii guvernamentali de rang înalt (numiți politic) din categoria <funcționarilor publici> cu consecința că din acel moment acestei noi clase nu i se mai aplica aproape deloc Codul Penal”. N-au reușit. Asaltul brusc de atunci se dă acum au ralenti, cu încetinitorul, pas cu pas. Iar rezultatul va fi, după părerea lui Câmpeanu, instaurarea unui „regim oligarhic în care o clasă de aristocrați populari va dispune de resurse și putere în totală impunitate față de lege”. Iată și o altă descriere plastică a votului de ieri din Parlamentul de la București: „Ca un virus care se adaptează la antibioticele noi, Parlamentul (...) dezvoltă tulpini legislative mutante noi care să reziste tentativelor de a aduce activitatea demnitarilor în cadrele predictibile ale legii”. Ce e de făcut? Jurnalistul publicat de revista 22 nu mai vede două puncte de sprijin, și anume doar până la alegerile legislative din toamnă: președintele și Curtea Constituțională, ca instituții ale statului de drept.

XS
SM
MD
LG