Linkuri accesibilitate

26.04 - Chișinău: Delegația OSCE vizitează grupul Ilașcu în închisoarea de la Tiraspol și convorbirile parlamentare pe tema transnistreană


Grupul Ilașcu fotografiat la Tiraspol

Grupul Ilașcu fotografiat la Tiraspol

Se impune necesitatea instituirii, sub egida OSCE, a unor forţe multinaţionale de menţinere a păcii în regiunea transnistreană.



26 aprilie 2001

Ora Moldovei.

Delegația OSCE vizitează grupul Ilașcu în închisoarea de la Tiraspol.

Dan Ionescu: Câţiva membri ai numeroasei delegaţii a OSCE, care s-a aflat astăzi la Tiraspol, au primit permisiunea să-i viziteze în închisoare pe membrii grupului Ilaşcu. Relatează Lina Grîu.

Câţiva membri ai delegaţiei şefilor misiunilor permanente ale statelor membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, printre care şi reprezentantul preşedinţiei române a OSCE, Liviu Bota, au vizitat astăzi pe cei patru membri ai grupului Ilaşcu, ţinuţi în detenţie de opt ani de regimul separatist de la Tiraspol. Nu cunoaştem deocamdată detalii ale întâlnirii, acestea urmând să apară după revenirea delegaţiei OSCE din deplasarea efectuată în mai multe localităţi din regiunile estice ale Republicii Moldova.

Programul de astăzi a delegaţiei OSCE, aflată în vizită de monitorizare în Republica Moldova, a conţinut întrevederi cu conducerea administraţiei autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene. Ambasadorii au fost interesaţi să afle opinia liderilor de la Tiraspol pe marginea subiectelor principale ale vizitei, mersul reglementării conflictului transnistrean şi retragerea prezenţei militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Au fost abordate şi alte teme, cum ar fi întroducerea în regiune a unor forţe de menţinere a păcii în regiune cu mandatul OSCE şi evaluarea stocurilor de armament şi muniţiilor ruseşti de către o misiune a Organizaţiei. Delegaţia a purtat discuţii şi cu comandantul grupului operativ de trupe ruse, dislocat la Tiraspol şi a vizitat poligonul militar din zonă, după care a vizitat mai multe localităţi din zona de securitate, inclusiv Molovata şi Cocieri.

Ar fi de reamintit, că şeful delegaţiei, ambasadorul Portugaliei la OSCE, Joao de Lima Pimentel a declarat, miercuri, la o conferinţă de presă, că opiniile ambasadorilor au coincis cu cele expuse în cadrul discuţiilor cu oficialii moldoveni. Chişinăul oficial salută prezenţa în regiunea transnistreană a unor forţe de menţinere a păcii cu mandat internaţional, care ar putea contribui la reglementarea conflictului şi la întărirea securităţii în regiune după retragerea trupelor ruse. Chişinăul mai consideră binevenită şi prezenţa unui grup de observatori militari internaţionali din statele OSCE. În opinia Chişinăului, formatul actual al forţelor de menţinere a păcii din regiune nu corespunde criteriilor internaţionale. Ele nu dispun de un mandat permanent al Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi în configuraţia actuală nu pot fi imparţiale. Din componenţa acestora fac parte câte 500 de militari din partea Chişinăului, Tiraspolului şi a Moscovei.

În acest context este firească iniţiativa Chişinăului privind restructurarea şi perfecţionarea mecanismelor existente. Se impune necesitatea instituirii, sub egida OSCE, a unor forţe multinaţionale de menţinere a păcii, care ar include contingente militare ale Rusiei, Ucrainei şi a altor state ale OSCE. Forţele respective trebuie să corespundă principiilor şi normelor OSCE, câteva dintre acestea fiind respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, imparţialitatea, caracterul multinaţional, mandat clar, transparenţă şi un plan clar de retragere.

În opinia Chişinăului oficial, expusă ieri şi în cadrul discuţiilor purtate la Parlament de delagaţia OSCE, retragerea trupelor ruse, prezenţa cărora contravine Constituţiei Republicii Moldova, ar contribui la crearea unor condiţii favorabile pentru reglementarea conflictului. Chişinăul consideră că Republica Moldova ar putea avea anumite dificultăţi la momentul ratificării Tratatului adaptat FACE în cazul în care Federaţia Rusă nu-şi va respecta angajamentele asumate la Istanbul. În opinia Chişinăului, acţiunile Rusiei întreprinse în ajunul summitului de la Istanbul şi în perioada reuniunii Consiliului de miniştri de la Viena din noiembrie 2000, când au fost retrase câteva garnituri cu echipamente militar, au demonstrat, că în condiţiile manifestării unei voinţe politice ferme, retragerea este realizabilă, iar rezistenţa liderilor de la Tiraspol nu este un obstacol.

Se pare că acţiunile Federaţiei Ruse, care şi-a retras câteva garnituri numai cu ocazia unor întruniri OSCE, poartă mai degrabă un caracter propagandistic, având drept scop obţinerea unor referinţe pozitive în documentele reuniunilor Organizaţiei. În susţinerea acestei teze se înscrie şi prezentarea de către Federaţia Rusă la 17 iulie 2000 la Viena a calendarului de retragerea a trupelor. Chişinăul consideră, că acest document constituie mai degrabă un instrument pentru tergiversarea procesului de retragere, decât o acţiune concretă în sensul onorării angajamentelor asumate la Istanbul. Acesta nu conţine data începerii procesului, iar retragerea este condiţionată de obţinerea acordului liderilor transnistreni şi de reglementarea conflictului.

Din Chişinău, Lina Grîu, pentru Radio Europa Liberă.

*

Dan Ionescu: În timp ce misiunea OSCE se afla la Tiraspol, o delegaţie a sovietului suprem transnistrean purta discuţii cu Parlamentul de la Chişinău. Mai multe de la Alexandru Eftodi.


Preşedintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc şi şeful sovietului suprem de la Tiraspol, Grigore Maracuţa, au declarat astăzi la Chişinău, că venirea comuniştilor la putere a înlăturat obstacolele în calea soluţionării conflictului transnistrean. În debutul primei întrevederi, pe care a avut-o cu şeful legislativului din autoproclamata republică nistreană, speakerul Eugenia Ostapciuc a afirmat că „în noua conjunctură politică, poporul transnistrean nu trebuie să se mai teamă că îi vor fi încălcate drepturile.”

După întrevederea, la care ziariştii au avut acces doar în primele cinci minute, preşedinta Parlamentului a declarat: „Eu cred, că o să fie cu mult mai activ decât a fost până acum. Totuşi, în opt ani de zile au fost făcuţi paşi, dar au fost foarte mici, dacă se poate aşa de spus. Acum, având majoritatea în Parlament, noi avem posibilitatea în primul rând să dăm mai multă speranţă la poporul din Prindestrovie, că o să fie o echitate socială şi la Pridenestrovie şi la noi. Şi din punctul ăsta de vedere eu am spus şi socot că aşa o să fie. Până când este majoritatea în Parlament şi noi socotim că o să fie şi mai departe, noi avem posibilitate să primim legi care o să fie primite şi de poporul din Pridenstrovie pozitiv.”

Grigore Maracuţa a salutat declaraţiile făcute de preşedintele Legislativului: „De acum doamna Ostapciuc a spus şi eu sunt de acord cu cuvintele care a spus dumneaei, că toate forţele acelea, care astăzi guvernează în Moldova, au putinţă şi dorinţă eu văd de a prelungi aceste convorbiri şi nu numai de a prelungi ca convorbiri, dar şi a căpăta şi rezultate mai bune, decât cele care au fost căpătate până acuma. Şi eu sunt de acord cu dumneaei şi cred că vom conlucra în acest domeniu.”

Chiar dacă discuţiile de astăzi au decurs într-o atmosferă de înţelegere reciprocă, nu este clar, dacă după venirea comuniştilor la putere, autorităţile transnistrene vor renunţa sau nu la vechile argumente prin care justificau existanţa republicii separatiste. În acest sens Tiraspolul invoca odinioară „pericolul românizării poporului transnistrean, existenţa unei singure limbi de stat – româna, pe care locuitorii Transnistriei vor fi forţaţi să o însuşească, opţiunea pro europeană şi pro-NATO, pe care ar fi avut-o Chişinăul, spre deosebire de cea pro moscovită a Tiraspolului. Atât Ostapciuc, cât şi Maracuţa au evitat astăzi să se refere la aceste aspecte.

Totodată, vicepreşedintele comunist al Parlamentului, Vadim Mişin, care a participat la întrevederea de astăzi, a reiterat declaraţiile făcute miercuri, în cadrul discuţiilor cu ambasadorii OSCE, aflaţi la Chişinău: „Partea moldovenească a făcut până acum cedări semnificative şi ne aflăm deja la limită. Aceasta nu înseamnă însă că procesul de negocieri trebuie stopat, ci dimpotrivă, el trebuie continuat, dar fără alte cedări principiale din partea Chişinăului. Am susţinut acest punct de vedere şi ieri, şi în cadrul discuţiilor de astăzi, şi-l voi menţine pe viitor.”

Alături de Eugenia Ostapciuc şi Vadim Mişin, la discuţiile de astăzi au participat din partea Chişinăului preşedintele grupului parlamentar al comuniştilor, Victor Stepaniuc, şi deputatul Alianţei „Braghiş”, Dmitri Sidorov, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului şi minorităţi naţionale. Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin-Democrat, aflat în opoziţie, nu a fost invitat la discuţii. Grigore Maracuţa a fost însoţit de vicepreşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Evgheni Savciuc, şi de către reprezentanţii câtorva comisii din legislativul republicii separatiste. Părţile au convenit să înfiinţeze comisii speciale de negocieri pentru a contribui în plan legislativ la soluţionarea conflictului transnistrean.

Din Chişinău, Alexandru Eftodi, pentru Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG