Linkuri accesibilitate

11 direcții de subvenționare a agriculturii


Ministrul agriculturii Vasile Bumacov

Ministrul agriculturii Vasile Bumacov

Vasile Bumacov: „În 2010 nu am putut să asigurăm tot ce au cerut ţăranii şi ei sunt nevoiţi astăzi să aştepte pentru a începe finanţare pe 2011.”


Vasile Bumacov: „Ceea ce facem noi astăzi este ca să avem regulamentul aprobat cât mai repede pentru subvenţionare, să putem achita datoriile de anul trecut şi să începem subvenţionarea pentru 2011. De aceea astăzi în şedinţă de Guvern a fost aprobat proiectul de hotărâre a Guvernului „Direcţiile de subvenţionare”. Sperăm, că va fi adoptat de Parlament în cel mai scurt timp.”

Europa Liberă: Care sunt direcţiile de subvenţionare?

Vasile Bumacov: „Ele sunt 11 direcţii: susţinerea creditării în agricultură, susţinerea asigurărilor în agricultură, susţinerea plantaţiilor multianuale, susţinerea producerii legumelor în sere, susţinerea procurării tehnicii moderne, susţinerea reutilării fermelor, susţinerea procurării animalelor de prăsilă, susţinerea compensării energiei electrice pentru irigare, producerea ecologică.”

Europa Liberă: Această susţinere se evaluează la cât?

Vasile Bumacov: „Noi vorbim acum de 250 de milioane, dar aşteptăm rectificarea bugetului şi eu sunt sigur că vor apărea sume adiţionale pentru susţinerea agricultorilor.”

Îmi doresc să nu fiu ostatecul acestui Fond de subvenţionare


Europa Liberă: Credeţi că oamenii, care au lăsat pământul în paragină, bucurându-se de aceste subvenţii, vor reveni acum să-l prelucreze?

Vasile Bumacov: „Dacă nu sunt prelucrate, ele aparţin acelor ţărani, care nu sunt în ţară, sau sunt câmpuri care se află în unele litigii. Dar ţăranii, cât de greu nu este, lucrează câmpurile. Eu ieri am mers de la Chişinău la Edineţ, am văzut numai un singur câmp nelucrat. Cifra, care se vehiculează oficial, că ar fi vreo 80-90 de mii de hectare nelucrate, nu cred că este adevărată.”

Europa Liberă: Bine, dar şi Europa Liberă discută cu aceşti proprietari ai pământurilor, care spun că-i doboară la pământ preţurile, majorarea preţurilor la carburanţi, în primul rând.

Vasile Bumacov: „Doamnă Valentina, este adevărat, este foarte complicat. Rata bancară este ucigătoare, costul la fertilizanţi este scump, costul combustibilului este foarte mare, dar asta este situaţia. Sunt nişte greutăţi temporare, care vor fi înlăturate. Producţia agricolă în sfârşit este plătită cu un preţ foarte bun.”

Europa Liberă: Deşi totuşi ei spun că necazurile lor sunt deaceea, pentru că cumpără acum resurse materiale la preţuri mari, iar comercializarea producţiei o fac la preţuri simbolice.

Vasile Bumacov: „Preţurile sunt bune.”

Europa Liberă: Şi la cereale, şi la legume, şi la fructe, şi la carne?

Vasile Bumacov: „La tot. Totul se plăteşte foarte bine. Ei bine, când vorbim de ouă şi carne, noi avem problema exportului. Sunt proceduri, pe care trebuie să le depăşim. Cât priveşte produsele noastre de bază se vând bine, se vând cu preţuri bune. Trebuie să ne mobilizăm în condiţiile, când toate resursele materiale sunt atât de scumpe.”

Europa Liberă: Domnule ministru, dacă ziceţi că o să opereze modificări la buget, cât credeţi că aţi putea obţine?

Vasile Bumacov: „Economia naţională este în creştere acum. Acumulările la buget sporesc. Suma pe care Guvernul îşi va permite s-o aloce agriculturii, va fi mai mare.”

Europa Liberă: Poate fi dublată?

Vasile Bumacov: „Noi ne-am dori cel puţin macar încă 150 de milioane de lei. Dar trebuie să reieşim din realităţi, fiindcă dacă noi trăim cu iluzii, atunci şi businessul este iluzoriu.”

Europa Liberă: Spuneţi, cum ajung aceşti bani la destinatari?

Vasile Bumacov: „Cei care doresc să facă investiţii, prezintă planul de investiţii, vin cu cereri la reprezentanţii Agenţiei teritoriale, depun actele necesare. Odată semnat contractul cu Agenţia de plăţi, plata mai devreme, sau mai târziu va fi efectuată.”

Europa Liberă: Ce înseamnă mai târziu?

Vasile Bumacov: „Pe anul trecut nu am fost în stare să asigurăm tot ce au cerut ţăranii şi ei sunt nevoiţi astăzi să aştepte pentru a începe finanţare pe 2011, ca să-şi poată ridica datoriile. Este un lucru absolut neplăcut, dar eu sunt sigur...”

Europa Liberă: Câte datorii aveţi?

Vasile Bumacov: „202 milioane pentru anul trecut, mai avem încă 15 milioane pentru 2009.”

Europa Liberă: Şi acum cum îi repartizaţi?

Vasile Bumacov: „În conformitate cu investiţiile pe care le fac agricultorii. Deci, este un parteneriat între stat şi producătorul agricol. Dacă producătorul agricol cumpără o combină şi cheltuie o sumă de bani, statul vine cu 25 de procente şi compensează aceste cheltuieli. Dacă a construit o seră şi a cheltuit o sumă de bani, statul vine cu alte 30 la sută şi compensează aceste cheltuieli. Ţara noastră nu are astăzi posibilitate să finanţeze fiecare hectar, cum în alte ţări. Trebuia să fim membri ai Uniunii Europene, dacă noi n-am reuşit, acum să mergem cât mai repede pe calea integrării europene, ca să avem un statut normal în cadrul Uniunii Europene, să beneficiem de asistenţă mai semnificativă. Noi vorbim de aceste 250 de milioane, dar daţi să-i transformăm în euro – 17-18 milioane de euro.”

Europa Liberă: E o sumă pur simbolică.

Vasile Bumacov: „Şi acum noi vorbim de 75 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii, noi vorbim de 20 de milioane de dolari de la IFAD, de 2KR, de multe alte proiecte şi eu imi doresc ca mai bine să am încă cinci proiecte, cu milioane de euro şi de dolari, care vor depăşi de zeci de ori acest Fond de subvenţionare, să nu fiu ostatecul acestui Fond de subvenţionare. Sunt sigur că şi agricultorii nu şi-l doresc. Ei merită aceşti bani şi până la urmă trebuie să-i cerşească, fiindcă asta este situaţia financiară în ţara noastră. Când am învăţat şi am lucrat în Statele Unite, am observat că un american o să se gândească un an de zile, dar n-o să pună mîna pe sapă. O să facă o maşină, o să mecanizeze, o să găsească altă modalitate. Noi avem această povară din trecut – nu prea au dorit să ne civilizeze.”

Europa Liberă: Povara puterii comuniste, sovietice?


Vasile Bumacov: „Evident. Noi ducem povara nu numai a economiei sovietice, nu numai a mentalităţii sovietice. Mai ducem povara şcolarizării sovietice.”
XS
SM
MD
LG