Linkuri accesibilitate

Bicentenarul nașterii lui Franz Liszt - între muzică, istorie și politică


Țărani ardeleni la Lugoj „purtători de petiții, au refuzat cu îndîrjire să plece, încăpățînîndu-se să repete că așteptaseră de multă vreme sosirea cuiva atît de important, să îi ajute să-și vadă satisfăcute revendicările legitime”.


Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la nașterea compozitorului și pianistului de mare renume care a fost Franz Liszt și, aniversarea fiind celebrată peste tot în lume, am căutat să văd dacă și cum este sărbătorit în Moldova. E greu de spus că informațiile abundă pe internet, dar mi-au ieșit în cale unele la care mă așteptam mai puțin.

De exemplu, că un tînăr interpret de nai, Roman Kazak, absolvent al școlii de muzică din Tiraspol și al Academiei de la Chișinău, străbate de doi ani Europa în turnee de succes, care i-au adus titlul de „Prinț al naiului”, și că în programele lui figurează și adaptări ale unor piese de Liszt.

Cultură și politică - la bicentenarul nașterii lui Liszt
Cultură și politică - la bicentenarul nașterii lui Liszt
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:06 0:00
Link direct


In aceeași căutare pe Internet m-am întîlnit cu numele pianistului, astăzi american, dar născut și educat la Chișinău, Alexander Paley. După studii încheiate la Moscova și un premiu întîi la Concursul Internațional Bach de la Leipzig, în 1984, Paley a început o carieră de succes europeană, după care s-a stabilit în Statele Unite, devenind cetățean american. Cotidianul „Washington Examiner” îi anunța luna aceasta un recital special consacrat aniversării lui Franz Liszt și adăugă că, „născut în Moldova, Paley înțelege felul în care muzica lăutarilor și a țiganilor români l-a emoționat pe Liszt”.


Alexander Paley interpretînd La campanella de la Liszt

Pianistul moldo-american declara pentru „Washington Examiner”: „Muzica lui [Liszt] îmi vorbește, fiindcă asemenea multor copii care au studiat muzica acolo, mi s-a cerut să-i învăț toate piesele. Din ele îi descoperi personalitatea și estetica. Muzica lui este încărcată de melodii pe care le-am auzit cîntate pe stradă de țigani și de alți est-europeni. Ele sînt parte ale marii tradiții a muzicii europene...”

Franz Liszt, portrait din 1847
Călătoriile lui Liszt în Europa central-răsăriteană, în anii care au precedat revoluțiile de la 1848 constituie, se poate spune, pagini de istorie muzicală și, în același timp, politică. Turneul pe care l-a întreprins în spațiul românesc, unde a ascultat și asimilat muzica la care se referea pianistul moldo-american, a început la Timișoara, în noiembrie 1846 și s-a încheiat la Iași, în ianuarie 1847. Avea să revină la Iași, în mai, după un periplu prin Ucraina și două săptămîni petrecute la Cernăuți, iar apoi să plece la Constantinopol, după o escală forțată, în carantină, la Galați.

Celebru, la cei 35 de ani, aniversați înaintea sosirii la Timișoara, Liszt a fost perceput, dincolo de muzician și ca o personalitate politică, iar o mărturie de epocă amintește ecourile pe care le-a stîrnit la Sibiu, ostilitatea nobilimii saxone, interpretînd Marșul lui Rakoczy, sau întîmpinarea pe care i-au făcut-o țărani ardeleni la Lugoj care, „purtători de petiții, au refuzat cu îndîrjire să plece, încăpățînîndu-se să repete că așteptaseră de multă vreme sosirea cuiva atît de important, capabil să îi ajute să-și vadă satisfăcute revendicările legitime”.

Muzica avea să se îmbine cu politica și la București, unde Liszt se întîlnea cu ceea ce un raport al consulului Austriei la Iași numea membri „cercurilor progresiste”, între care C.A. Rosetti, Cesar Bolliac, și cel ce avea să devină autorul marșului revoluționar de la 1848, Ioan Catina.

Intîlnirile lui Liszt, între care acelea cu lăutari țigani ce i-au cîntat melodiile lor - iar Liszt și le-a notat cum o atestă un carnet de însemnări regăsit în arhivele de la Weimar -, sînt toate consemnate de martorii sejururilor la Arad, Cluj, București și Iași, unde compozitorul punea pe partitură Prima rapsodie ungară (la Cluj), o Rapsodie [denumită apocrif] română (la București) și improviza în public pe o melodie de horă la Iași. Pe scurt, o pagină de istorie, îmbinînd cumva muzica și politica la miez de veac XIX.
Previous Next

XS
SM
MD
LG